Se prefigurează probleme în est pentru Uniunea Europeană, iar refuzul Rusiei de a opri războiul devastator din Ucraina este doar o parte a problemei, scrie The Washington Post.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban, de mult timp cel mai pro-rus lider din blocul celor 27 de ţări, şi-a intensificat retorica anti-UE şi anti-Ucraina înaintea alegerilor naţionale din primăvara viitoare. El îi acuză pe liderii europeni că elaborează „planuri de război” împotriva Moscovei şi se angajează să se opună prin veto la orice încercare de a începe negocierile oficiale de aderare la UE cu Ucraina.
Principalul partid politic de centru-stânga din Europa a suspendat – şi este de aşteptat ca în această lună să excludă – SMER, afiliatul său din Slovacia. Liderul SMER, prim-ministrul Robert Fico, i-a înfuriat pe colegii săi social-democraţi participând la celebrările de Ziua Victoriei de la Beijing şi Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin.
Între timp, duminică, în Republica Cehă, un alt populist eurosceptic şi critic al Ucrainei, Andrej Babis, a câştigat alegerile parlamentare naţionale. Fostul prim-ministru miliardar îşi propune să înlocuiască coaliţia pro-occidentală şi pro-ucraineană condusă de prim-ministrul conservator Petr Fiala. Babis, în vârstă de 71 de ani, care a purtat o versiune cehă a şepcii roşii MAGA în timpul campaniei, este urmărit penal într-un caz de fraudă care se desfăşoară în instanţă, iar partidul său nu a obţinut totuşi o majoritate absolută. Dar dacă va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală, oficialii de la Bruxelles se aşteaptă ca el să li se alăture lui Orban şi Fico pentru a obstrucţiona asistenţa pentru Ucraina şi a se opune noilor presiuni asupra Rusiei. „Acest lucru coincide cu o aliniere ideologică fără precedent între MAGA şi acele state membre rebele ale UE”, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept şi politici ale Uniunii Europene la HEC Paris, o şcoală de afaceri franceză.
Chiar şi mica Lituanie – de obicei liniştită şi ferm democratică – a fost martora unor proteste în masă în weekend, artiştii ieşind în stradă pentru a cere demiterea ministrului culturii din partidul populist Nemuno Aušra, al cărui lider a fost acuzat de antisemitism. Nemuno Aušra s-a alăturat guvernului după ce prim-ministrul Gintautas Paluckas a demisionat în această vară în urma unor acuzaţii de corupţie, forţând Partidul Social Democrat să găsească noi parteneri de coaliţie.
GERMANIA ŞI FRANŢA, SLĂBITE
În mod normal, când UE se află în turbulenţe, ea apelează la pilonii săi fundamentali – Germania şi Franţa – pentru stabilitate. Dar Germania se află într-o situaţie economică dificilă, iar Franţa traversează o criză financiară şi politică demnă de un serial de televiziune: ultimul său prim-ministru, Sébastien Lecornu, a demisionat luni, după mai puţin de o lună de mandat.
În Republica Cehă, Babis şi partidul său de dreapta ANO (Da) au candidat sub sloganul „Cehia pe primul loc”. Babis s-a lăudat că s-a întâlnit de mai multe ori cu preşedintele Donald Trump. De asemenea, este bun prieten cu Orban, care luni a declarat că ţara sa nu ar trebui să adopte moneda euro, deoarece UE „se dezintegrează”.
Din 2010, Orban s-a prezentat ca un campion al „democraţiei creştine iliberale”, încercând să interzică paradele LGBTQ+, slăbind independenţa judiciară şi restrângând libertăţile presei şi ale mediului academic, ceea ce a determinat Uniunea Europeană să suspende finanţări în valoare de 21 de miliarde de dolari (18 miliarde de euro). La summitul liderilor din Danemarca de săptămâna trecută, Orban a respins ca fiind imposibil un plan al preşedintelui Consiliului European, António Costa, de a accelera negocierile de aderare cu Ucraina. „Nu sunt de acord”, a declarat Orban. „Deci acest plan este mort”, a punctat el.
Cu preşedintele francez Emmanuel Macron grav slăbit pe plan intern şi cu cancelarul german Friedrich Merz care încă nu a atins statutul şi influenţa de care se bucura Angela Merkel, alţi şefi de stat şi de guvern din UE se confruntă deschis între ei.
SITUAŢIE INCOMODĂ ÎN POLONIA
După ce Orban i-a acuzat pe liderii UE că elaborează „planuri de război” împotriva Rusiei, premierul polonez Donald Tusk l-a atacat pe Orban într-o postare pe reţelele sociale, dându-i o lecţie omologului său: „Rusia este cea care a început războiul împotriva Ucrainei. Ei sunt cei care au decis că trăim în timp de război. Şi într-o astfel de perioadă, singura întrebare este de partea cui eşti”.
Tusk se confruntă, la rândul său, cu provocări pe plan intern, odată cu alegerea în iunie a istoricului conservator Karol Nawrocki în funcţia de preşedinte al Poloniei. Susţinut de partidul de dreapta Lege şi Justiţie din Polonia şi aliat al preşedintelui Donald Trump, Nawrocki a condus o campanie de succes intitulată „Polonia pentru polonezi”. Nawrocki, care doreşte ca Germania să plătească despăgubiri mari pentru crimele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat că intenţionează să combată imigraţia ilegală, să apere moneda poloneză şi să limiteze puterile Uniunii Europene. Nawrocki este foarte critic faţă de Rusia – recent l-a numit pe Putin „criminal de război” –, dar este circumspect faţă de Ucraina, insistând că aceasta nu ar trebui să fie admisă în NATO sau în Uniunea Europeană.
Orban şi Fico s-au opus apelurilor de a înceta achiziţionarea de petrol şi gaze naturale din Rusia, cerute de Trump ca o condiţie pentru impunerea de noi sancţiuni asupra Moscovei, după ce Trump nu a reuşit să-l convingă pe Putin să accepte un armistiţiu în Ucraina. Fico a declarat duminică, în cadrul unei dezbateri televizate, că obiectivul ţării sale „nu este înfrângerea Federaţiei Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Sunt slavii care se ucid între ei. Războiul nu este o soluţie”, a opinat el adăugând: „Dacă UE ar fi depus la fel de mult efort pentru pace pe cât depune pentru susţinerea războiului din Ucraina, războiul s-ar fi putut termina demult”.
