Noua schemă de ″administrare″ a preţurilor la gaze naturale, care ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, după eliminarea actualei plafonări, va avea ca efect ieftinirea gazele pentru populaţie şi scumpirea lor pentru persoane juridice, potrivit unei analize estimative a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), scrie Profit.ro.
În condiţiile draftului de ordonanţă de urgenţă aflat în dezbatere publică, preţurile finale pentru consumatorii casnici vor fi diferite în funcţie de zona în care se află locurile de consum, ca urmare a tarifelor de distribuţie diferite.
Astfel, pentru populaţia racordată la cei mai mari 3 distribuitori, care acoperă cea mai mare parte a ţării, preţul final ar urma să scadă cu 12%, 11% şi respectiv 10%, faţă de plafonul actual de 0,31 lei/kWh.
Pentru clienţii racordaţi la distribuitorii mai mici, ieftinirile estimate merg de la 23% la 4%, conform calculelor AEI.
Consumatorii de la un singur operator de distribuţie ar urma să suporte o scumpire faţă de plafonul actual, cu 3%.
″În lunile de iarnă 2026/2027, dacă considerăm o situaţie similară cu cea din ianuarie 2026, adică consumuri mai mari lunare cu circa 8% şi creşteri de preţ pentru gazele achiziţionate spot până la dublu faţă de preţul stabilit administrativ pentru producţia internă, preţurile pentru consumatorii casnici pot să crească cu până la 8% (faţă de cele noi estimate mai sus – n.r.). De asemenea preţurile pentru consumatorii noncasnici (...) pot să crească cu până la 25%″, estimează cei de la AEI.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind noul sistem de stabilire a preţului la gaze naturale pentru populaţie şi CET-urile de încălzire centralizată de la 1 aprilie, elaborat de Ministerul Energiei, elimină plafoanele de preţ final din momentul de faţă, de 0,31 şi 0,37 lei/kWh, însă păstrează în bună măsură neschimbate multe dintre prevederile legislaţiei încă în vigoare, rezultă din analiza Profit.ro.
Baza noului sistem este menţinerea unui preţ angro reglementat cu care producătorii interni vând furnizorilor pentru asigurarea consumului clienţilor casnici şi al centralelor de producţie de energie termică, precum şi pentru umplerea depozitelor subterane de înmagazinare la minimum 90% din capacitate.
Acest preţ angro reglementat la producător, care reprezintă grosul preţului final de furnizare, ar urma să scadă cu 8,3%, de la nivelul actual de 120 lei/MWh la 110 lei/MWh.
Este păstrată, de asemenea, reglementarea componentei de furnizare din preţul final, la 15 lei/MWh, aceasta incluzând costurile operaţionale, administrative şi de personal ale furnizorilor, plus marja de profit.
Rămâne în vigoare, de asemenea, limita de includere în preţul final facturat a costurilor furnizorilor cu dezechilibrele, la cel mult 10% din contravaloarea gazelor naturale destinate populaţiei şi CET-urilor.
Tarifele de înmagazinare rămân în continuare nereglementate, deşi sectorul are de facto structură de monopol.
Nereglementat rămâne şi costul, inclus în preţul final, al gazelor naturale procurate de furnizori din import pentru consumul casnicilor şi CET-urilor, în momentele în care producţia internă este insuficientă pentru asigurarea acestuia, în principal în perioadele de iarnă grea, precum cea din momentul de faţă.
Iar devreme ce dispar plafoanele de preţ final pentru populaţie şi CET-uri, rezultă că furnizorii nu vor mai fi obligaţi să suporte povara eventualelor majorări de tarife de transport şi distribuţie şi le vor putea include în preţul final facturat.
Metodologia de stabilire a acestora este reglementată prin norme ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), tarifele reflectând costurile Transgaz şi ale distribuitorilor cu investiţiile în reţele şi cu operarea acestora, la care se aplică o rată procentuală reglementată de rentabilitate, fixă.
Aceste tarife sunt actualizate periodic, următorul termen de actualizare fiind vara acestui an, adică înainte de viitorul sezon rece. La fiecare actualizare, noile tarife, calculate de operatori, trebuie aprobate de către ANRE, care de cele mai multe ori acceptă doar parţial majorările solicitate de aceştia.
Cumulate, tarifele de transport şi distribuţie reprezintă peste un sfert din totalul preţului final facturat.
″Actualul context geopolitic a devenit, în ultima perioadă, din ce în ce mai complicat, în urma continuării războiului din Ucraina şi a deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaze din Federaţia Rusă pe teritoriul său. Toate aceste elemente au avut impact asupra preţurilor gazelor naturale la nivel internaţional, care manifestă în acest moment o tendinţă stabilă, dar care poziţionează preţurile finale publicate de principalii furnizori de gaze naturale pentru consumatorii casnici peste preţul plafonat prin OUG nr. 6/2025.
Un alt element cu impact evident asupra preţurilor la gaze naturale la nivel naţional a fost perioada de iarnă care, spre deosebire de ultimii ani, a fost una cu temperaturi mult mai scăzute, ceea ce a solicitat o creştere importantă a consumului de resurse energetice, în vederea asigurării încălzirii şi a producerii de energie electrică, pentru care, de asemenea, s-a înregistrat o cerere crescută.
De exemplu, in a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, România a trecut prin cel mai intens val de frig din ultimii 10 ani în zonele sudice, inclusiv Bucureşti. Chiar daca Romania a gestionat bine depozitele de gaz, temperaturile scazute la nivel european au condus la golirea accelerată a depozitelor de gaze la nivel european, o scădere cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce va conduce la un efort sporit pentru refacerea stocurilor de gaze naturale necesare sezonului de iarnă 2026-2027.
Dat fiind sprijinul pe care România îl acordă constant Republicii Moldova pentru asigurarea necesarului de gaze naturale şi energie electrică, şi acesta reprezintă un element care a pus presiune asupra Sistemului Energetic Naţional şi a sectorului gazelor naturale, din punct de vedere al disponibilităţii resurselor necesare″, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Energiei.
