Criza politică din România pare să redeseneze raportul de forţe dintre partide, iar cele mai recente date analizate de Deutsche Welle, pe baza barometrului realizat de Agenţia de Rating Politic, indică o consolidare a marilor formaţiuni şi o diminuare a şanselor pentru partidele mici. Potrivit cercetării, AUR şi PNL sunt principalii beneficiari ai contextului politic actual, în timp ce formaţiunile cu o susţinere redusă riscă să rămână în afara Parlamentului.
Conform barometrului Poll/Int, AUR îşi păstrează poziţia de lider în preferinţele electoratului, cu 36,4% din intenţiile de vot. Pe locul al doilea se află PNL, care înregistrează o creştere semnificativă şi ajunge la 22,4%, faţă de aproximativ 14% în măsurătorile anterioare. PSD este creditat cu 17,9%, în timp ce USR obţine 10,5%, iar UDMR se situează la limita pragului parlamentar, cu 4,9%, scrie Cotidianul.ro.
În schimb, formaţiuni precum SOS România, POT, SENS, REPER sau PMP nu ar reuşi să intre în viitorul Parlament, potrivit datelor prezentate în analiză.
Un alt aspect evidenţiat de sondaj este percepţia publicului asupra responsabilităţii pentru actuala criză politică. PSD este indicat de cei mai mulţi respondenţi drept principalul actor care a contribuit la declanşarea situaţiei, în timp ce preşedintele Nicuşor Dan nu este văzut ca unul dintre principalii responsabili. Aproximativ unul din cinci respondenţi consideră că vina aparţine fie PSD, fie tuturor partidelor în egală măsură.
La capitolul încredere în liderii politici, George Simion ocupă prima poziţie, fiind urmat de liderul liberal Ilie Bolojan. Acesta îl depăşeşte în clasament pe preşedintele Nicuşor Dan, a cărui cotă de încredere rămâne relativ constantă, în jurul valorii de 24%.
Autorul cercetării, sociologul Cristian Andrei, consideră că ascensiunea lui Ilie Bolojan reflectă dorinţa unei părţi importante a electoratului pentru un lider perceput drept eficient şi capabil să reformeze instituţiile statului.
Potrivit acestuia: „România care a câştigat, mai mult decât a pierdut din ultimii 30 de ani, avea nevoie de o voce, de un lider puternic. Această voce lipseşte cu desăvârşire de ani de zile. Ilie Bolojan răspunde acestei aşteptări. Oamenii care au strâns o mică situaţie socială şi materială sunt deranjaţi că statul le încurcă viaţa şi au nevoie de cineva care să le dea satisfacţia de a reforma sau lupta cu acest stat ineficient”.
Cristian Andrei descrie fenomenul drept „efectul Bolojan”, apreciind că acesta depăşeşte simpla popularitate personală şi reprezintă apariţia unei figuri politice percepute drept capabilă să schimbe modul de funcţionare al administraţiei. Sociologul compară această dinamică cu ascensiunea lui Călin Georgescu, despre care afirmă: „PSD a lăsat câmpul gol şi a apărut Călin Georgescu”.
Analiza mai arată că AUR îşi păstrează un electorat fidel şi bine mobilizat, însă dificultatea formaţiunii rămâne găsirea unor parteneri de guvernare. În acelaşi timp, USR pare să se afle într-o poziţie delicată, încercând să îşi păstreze identitatea politică, în condiţiile în care o parte dintre susţinătorii săi privesc favorabil spre Ilie Bolojan şi PNL.
Cristian Andrei apreciază că transferul de electorat între USR şi PNL nu este, deocamdată, suficient de mare pentru concluzii statistice ferme. Totuşi, el consideră că apropierea dintre cele două formaţiuni este tot mai evidentă şi că, pe termen mediu, s-ar putea contura un pol politic comun în jurul electoratului proeuropean şi reformist.
