Cerul se întunecă pentru Viktor Orban. Potrivit ultimului sondaj al Institutului Median, realizat în perioada 20-26 noiembrie pe 1.200 de persoane, partidul său, Fidesz, este creditat cu numai 36% din intenţiile de vot, o scădere de trei puncte în doar trei săptămâni. În faţa lui, partidul Tisa al lui Peter Magyar îşi consolidează avansul cu 47% din intenţiile de vot. Un decalaj fără precedent de unsprezece puncte în favoarea unui adversar, în situaţia în care Viktor Orban domină scena politică de paisprezece ani, scrie Rador Radio România, preluat de Profit.ro.
Şi mai îngrijorător pentru Viktor Orban, proporţia maghiarilor care doresc schimbarea guvernului a crescut cu zece puncte în cinci luni. În totalul populaţiei, Fidesz scade la 27%, pierzând cinci puncte în câteva săptămâni. Preşedinţia ungară a UE şi summitul de la Budapesta organizat pe stadionul Puskas, cu care s-a mândrit, nu au inversat tendinţa. Ungurii judecă astăzi după ce au în farfurie…
Financiar, şurubul se strânge
Pentru că această pasă politică proastă este alimentată de o situaţie economică mai dificilă. Inflaţia record din 2023 (17%) rămâne ridicată în acest an (aproape 4%), în timp ce media în UE a scăzut la 2,3% în noiembrie 2024. Potrivit Comisiei Europene, se preconizează că datoria va ajunge la 74,3% din PIB în 2024, sub efectul unei creşteri nominale a PIB mai scăzută şi unui deficit bugetar ridicat: 5,4% din PIB (Franţa nu e în măsură să dea lecţii). La fel ca alte şapte ţări, Ungaria este supusă procedurii de deficit excesiv. Ea şi-a depus traiectoria bugetară pe termen mediu pe 4 noiembrie, dar este singura ţară pentru care Comisia nu şi-a emis încă evaluarea. Perioada necesară de 6 săptămâni nu a expirat.
Şi mai îngrijorător, Ungaria riscă să piardă definitiv un miliard de euro din fonduri europene până la sfârşitul anului dacă nu implementează reformele cerute de Bruxelles privind respectarea statului de drept. Comisia consideră că Ungaria nu a stabilit încă reguli satisfăcătoare de achiziţii publice şi nici nu a luat măsurile necesare pentru eficacitatea acţiunii parchetului, lupta împotriva corupţiei, transparenţa fundaţiilor de interes public şi evitarea conflictelor de interese. Comisia Europeană menţine astfel îngheţarea a peste 16 miliarde de euro destinate celor mai sărace regiuni şi redresarea post-Covid. O strangulare financiară care nu uşurează sarcina guvernului Orban.
Un adversar care loveşte acolo unde doare
În acest peisaj apare Peter Magyar, un fost apropiat al puterii care a devenit principalul ei adversar. Fostul soţ al ministrului justiţiei Judit Varga şi-a adaptat strategia: în loc să-l atace pe Orban pe problemele statului de drept dragi Bruxelles-ului, el atrage atenţia către decăderea serviciilor publice şi deteriorarea nivelului de trai al ungurilor.
Discursul lui în Parlamentul European în octombrie, rostit de faţă cu Orban, demonstrează acest lucru. „Salariul minim este de 668 de euro. În Slovenia, de 1.253 de euro. În Polonia, 1.000 de euro”, spune el într-o comparaţie crudă. „În România au crescut salariile de cinci ori, iar mâncarea este cu 20 – 30% mai ieftină”, insistă el. Ne putem îndoi totuşi că românii vor fi încântaţi, pentru că aproape 40% dintre ei tocmai au votat partidele de extremă dreapta pentru a-şi exprima oboseala în faţa inflaţiei şi a corupţiei endemice a socialiştilor de la putere.
Viktor Orban joacă pe cartea lui Donald Trump
Peter Magyar atacă lipsurile sistemului de sănătate. „Un ungur din trei moare înainte de a împlini 65 de ani. Există un deficit de 40.000 de asistente în sistem. Nu există detergent, dezinfectant, hârtie igienică în spitale”, spune el. El denunţă şi exodul tinerilor, fenomen care nu este caracteristic doar Ungariei. „Unul din doi tineri unguri în vârstă de 18 ani se gândeşte să părăsească Ungaria”, spune el, menţionând că peste un milion de maghiari au părăsit deja ţara pentru a căuta o viaţă mai bună în Occident.
„Ştim cu toţii că sfârşitul este aproape şi că marea s-a dezlănţuit”, a conchis Peter Magyar în faţa Parlamentului European. „Oricare ar fi ameninţările voastre, milioane de unguri, cărămidă cu cărămidă, pas cu pas, îşi vor lua înapoi căminul şi vom construi o Ungarie paşnică, europeană şi locuibilă”.
Întrebat de „Le Point”, biroul lui Viktor Orban nu a răspuns solicitărilor noastre de comentarii. Prim-ministrul mai are timp să vadă ce se apropie: următoarele alegeri legislative nu vor avea loc decât în aprilie 2026. Şi mai presus de toate: contează acum mai puţin pe indulgenţa Bruxelles-ului decât pe sprijinul lui Donald Trump.
