O propunere de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient de discuţii, astfel încât noii membri ar obţine drepturi depline numai după ce UE şi-ar revizui modul de funcţionare. Este cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere din UE, precum Austria şi Suedia, de a da un nou impuls procesului de extindere, care este în prezent blocat de Budapesta şi de alte câteva capitale, din cauza temerilor că ar putea genera o concurenţă nedorită pe pieţele locale sau ar compromite interesele de securitate, relatează POLITICO.
Noile ţări ar putea adera la Uniunea Europeană fără drepturi de vot depline, într-o mişcare ce ar putea face lideri precum premierul Ungariei Viktor Orbán mai receptivi la ideea ca ţări precum Ucraina să devină parte a blocului european. Propunerea de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient şi ar trebui să fie aprobată de toate ţările existente, potrivit a trei diplomaţi europeni şi unui oficial al UE care are cunoştinţă despre aceste discuţii. Ideea este că noii membri ar obţine drepturi depline odată ce UE şi-ar revizui modul de funcţionare pentru a face mai dificilă exercitarea dreptului de veto asupra politicilor de către ţările individuale, potrivit POLITICO.
Ideea din spatele propunerii – care este discutată în mod informal între ţările UE şi Comisie, potrivit aceloraşi diplomaţi şi oficiali – este că aderarea de noi ţări fără drept de veto, cel puţin la începutul aderării lor, le-ar permite să intre în UE în condiţii mai flexibile, fără a fi necesară o revizuire a tratatelor de bază ale UE, considerată de mai multe guverne ca fiind imposibilă.
Iniţiativa ar permite ţărilor care se află în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, Republica Moldova şi Muntenegru, să beneficieze de multe dintre avantajele aderării la UE, dar fără drept de veto – un instrument pe care guvernele UE l-au considerat întotdeauna ca fiind cel mai eficient mijloc de a împiedica adoptarea politicilor UE care nu le sunt pe plac.
UE a făcut din extindere o prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a liderului rus Vladimir Putin, deşi eforturile de a creşte numărul membrilor de la 27 în prezent la 30 în următorul deceniu scot la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligaţi să renunţe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituţionale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice”, a declarat Anton Hofreiter, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre individuale ale UE, care blochează reformele”, a spus el.
Anterior, liderii UE au insistat că este necesară o revizuire a tratatelor înainte ca blocul să poată admite noi membri, precum Ucraina, subliniind riscul creşterii blocajelor la Bruxelles. Cu toate acestea, încercările de a elimina dreptul de veto şi pentru membrii actuali ai UE s-au lovit de o opoziţie fermă, nu numai din partea Ungariei, ci şi din partea Franţei şi a Ţărilor de Jos, scrie News.ro.
FRUSTRARE ÎN CREŞTERE
Planul ca noii membri să adere fără drepturi de vot depline ar „asigura că rămânem capabili să acţionăm chiar şi într-o UE extinsă”, a arătat Hofreiter. „Din discuţiile cu reprezentanţii statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă şi viabilă”, susţine politicianul german.
Solicitarea ca noile ţări să nu fie admise până când UE nu îşi reformează modul de funcţionare riscă să ţină blocată extinderea „la uşa din spate”, a afirmat el.
Această presiune coincide cu frustrarea crescândă a statelor candidate din Europa de Est şi din Balcanii de Vest, care au întreprins reforme interne de amploare, dar nu sunt mai aproape de aderare la ani de zile după depunerea cererii. În cazul Muntenegrului, negocierile pentru aderarea la UE au început în 2012.
„Ultima ţară care a aderat (la UE) a fost Croaţia, în urmă cu mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea”, a declarat preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatović, într-un interviu acordat POLITICO. „De aceea cred că acum este momentul să relansăm procesul, pentru a revigora puţin ideea UE ca un club care încă are o forţă de atracţie”, a subliniat el.
Viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kacika, a reiterat aceste preocupări, solicitând soluţii „creative” pentru deblocarea extinderii UE. Cererea Kievului de aderare la UE este în prezent blocată de un veto din partea Ungariei.
„Aşteptarea nu este o opţiune”, a declarat Kacika într-un interviu. „Aşadar, avem nevoie de o soluţie aici şi acum. Acest lucru este important pentru Ucraina, dar şi pentru Uniunea Europeană... Cred că, pe măsură ce Rusia testează securitatea europeană cu drone, acelaşi lucru se întâmplă şi prin subminarea unităţii Uniunii Europene”, a punctat oficialul ucrainean.
ÎNTÂLNIRE LA LONDRA CU ŢĂRILE DIN BALCANI
În timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pus extinderea în centrul agendei sale strategice, promovând potenţiala aderare a Ucrainei şi Moldovei până în 2030, ţările UE s-au opus până acum eforturilor de accelerare a procesului.
La începutul acestei luni, ţările UE au respins o încercare a preşedintelui Consiliului European, António Costa, de a avansa cu extinderea.
Liderii ţărilor din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se vor întâlni miercuri la Londra cu liderii europeni pentru un summit al „Procesului de la Berlin” axat pe stimularea integrării între aceste ţări, ca un preambul al extinderii UE.
UN ARTIFICIU CONTRA LUI ORBAN
Înaintea unei viitoare evaluări a Comisiei privind starea negocierilor cu diferitele ţări candidate, aşa-numitul pachet de extindere, unul dintre diplomaţii UE a sugerat că CE ar putea, de asemenea, să încerce să accelereze procesul de extindere, continuând negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de ţări ale UE de fiecare dată. Acest lucru ar evita, de asemenea, acordarea unui drept de veto lui Orbán în fiecare etapă a negocierilor.
În mod crucial, ca parte a pachetului de extindere, se aşteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte şi o propunere de reforme interne ale UE pentru a pregăti blocul pentru admiterea de noi membri.
Separat, un proiect preliminar al concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles nu menţionează extinderea, spre indignarea ţărilor pro-extindere.
O STRATEGIE ANTI-RUSIA
Aderarea la Uniunea Europeană este adesea promovată ca principalul instrument geopolitic al blocului împotriva unei Rusii agresive.
„Când ne uităm la extindere astăzi, un lucru este clar: trebuie să fim mai rapizi, mai puţin birocratici şi mai eficienţi”, a declarat pentru POLITICO Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru Europa. „Dacă UE nu îşi intensifică eforturile, vom pierde teren în faţa unor actori terţi care deja aşteaptă să ne ia locul”, a avertizat ea.
Viitoarea aderare la UE a fost o problemă cheie în recentele alegeri din Moldova, câştigate de preşedinta pro-UE Maia Sandu, în timp ce aderarea la UE a fost o motivaţie cheie pentru Ucraina încă din 2014, când au avut loc protestele din Maidan împotriva dominaţiei ruse.
„Ucrainenii au luptat în fiecare zi în ultimii trei ani şi jumătate pentru a ţine Rusia în afara Europei”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, într-un comentariu scris adresat POLITICO. „În Moldova, credibilitatea perspectivei UE a fost decisivă... Sunt convinsă că statele membre nu vor pune în pericol acest lucru”, a arătat ea.
Cu toate acestea, în ciuda presiunii din partea Bruxelles-ului, liderii UE, care se confruntă cu o creştere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în ţările lor, nu par să se grăbească să demareze extinderea blocului la 30 de membri şi chiar mai mulţi. La o conferinţă de presă din iulie, cancelarul german Friedrich Merz a lăsat să se înţeleagă că nu se aşteaptă ca Ucraina să adere la UE în perioada acoperită de bugetul său pe şapte ani, care se întinde până în 2034. Aderarea Ucrainei „probabil nu ar avea un impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a declarat Merz la momentul respectiv.
