Preşedinta Comisiei va supravieţui votului de neîncredere de joi, deşi nemulţumirea faţă de conducerea sa este în creştere, arată o analiză făcută de publicaţia POLITICO.
Ursula von der Leyen se confruntă săptămâna viitoare cu al doilea vot de neîncredere în mai puţin de trei luni. Opoziţia este în creştere, dar se aşteaptă ca parlamentarii centristi să aleagă stabilitatea în locul demiterii sale.
Deşi europarlamentarii ― inclusiv unii din Partidul Popular European de centru-dreapta ― sunt din ce în ce mai critici faţă de conducerea preşedintei Comisiei, este mai probabil ca aceştia să profite de dezbaterea de luni din Parlamentul European pentru a-şi exprima nemulţumirile, decât să se alăture extremelor de dreapta şi de stânga pentru a o demite în voturile de joi.
„Există multe motive întemeiate pentru a o critica pe Ursula von der Leyen”, a declarat Erik Marquardt, liderul Verzilor germani din Parlament. Dar „nu credem că un succesor ar fi neapărat mai bun decât actuala preşedintă a Comisiei”.
Este fără precedent ca liderii UE să se confrunte cu voturi de neîncredere în succesiune atât de rapidă. (Ultimul a avut loc în iulie.) Pe lângă faptul că subliniază modul în care Parlamentul conţine, pentru prima dată, blocuri considerabile din extremele politice care au considerat că astfel de moţiuni sunt un instrument util pentru a face zgomot, acest lucru relevă neliniştea crescândă – la Bruxelles şi în întreaga Europă – cu privire la direcţia Comisiei von der Leyen.
Pe 9 octombrie vor avea loc două voturi separate de neîncredere, unul depus de grupul de extremă dreapta Patrioţii pentru Europa şi altul de Stânga (care se situează mai la stânga decât social-democraţii mainstream).
Parlamentul este format din 719 deputaţi europeni. Pentru ca von der Leyen să fie demisă, două treimi dintre deputaţii europeni care votează trebuie să voteze împotriva ei. Împreună, grupurile Patrioţii, Stânga şi ESN (un grup separat de extremă dreapta) au 158 de deputaţi, aşa că ar mai avea nevoie de un număr considerabil de deputaţi din centru pentru a o demite.
Deşi există unele indicii că centrul se întoarce împotriva lui von der Leyen, acestea nu sunt suficient de serioase pentru a provoca căderea ei, potrivit conversaţiilor POLITICO cu 11 parlamentari şi funcţionari parlamentari.
Cele două grupuri care au solicitat votul de neîncredere – organizat la Strasbourg – o acuză în diverse moduri de slăbirea UE, lipsa de transparenţă, judecata deficitară în acordurile comerciale cu SUA şi America Latină, poziţia sa faţă de Gaza, abandonarea fermierilor şi slăbirea normelor climatice.
S&D, grupul liberal Renew, Verzii şi chiar PPE – care au votat cu toţii pentru numirea ei în funcţie – au toate motivele lor de nemulţumire.
Mulţi membri ai propriului său partid sunt încă supăraţi pe anunţul ei că UE va rupe legăturile cu Israelul şi va propune sancţiuni ca răspuns la invazia din Gaza, care nu a fost comunicată în prealabil.
„Uneori, acţiunile ei sunt greu de acceptat”, a declarat un oficial al PPE care, la fel ca şi alţii din acest articol, a primit anonimatul pentru a putea vorbi deschis despre propriul partid. Un legislator al PPE a declarat că von der Leyen se confruntă cu o „opoziţie crescândă” în cadrul delegaţiilor naţionale ale partidului său.
Ceea ce împărtăşesc unii membri din toate grupurile politice este sentimentul că von der Leyen promovează o agendă cu capitalele naţionale care ocoleşte Parlamentul European.
Cercetările POLITICO sugerează că opoziţia crescândă se va reflecta probabil în cifrele finale. Dar europarlamentarii din rândul aliaţilor centristi ai lui von der Leyen spun că, până în prezent, nu există dorinţa de a recurge la opţiunea nucleară de a o demite din funcţie.
Moţiunea de cenzură dinaintea verii, depusă de delegaţiile poloneză şi română ale grupului de dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni, nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară pentru a fi adoptată, dar a evidenţiat sprijinul moderat acordat Comisiei: doar 553 din cei 719 de parlamentari au votat, 175 dintre ei votând împotriva lui von der Leyen.
În iulie, deşi mulţi parlamentari centristi şi-au exprimat frustrarea faţă de conducerea lui von der Leyen, aceştia fie nu s-au prezentat la vot (86, incluzând PPE, S&D, Renew şi Verzii), fie s-au abţinut (11), fie au votat în favoarea ei (355), deoarece considerau că votul de neîncredere era o conspiraţie a extremei drepte pentru a crea haos. Doar doi membri ai grupurilor centriste au votat împotriva ei.
De această dată, însă, un număr mai mare de deputaţi europeni se simt confortabili să voteze împotriva lui von der Leyen în cadrul moţiunii prezentate de Stânga, potrivit conversaţiilor POLITICO.
Printre aceştia se numără chiar şi deputaţii europeni din grupul Patrioţii, al căror lider, Jordan Bardella, un protejat al Marinei Le Pen din Franţa, a declarat că grupul său va susţine moţiunea, în ciuda divergenţelor ideologice.
Bazându-se pe poziţiile parlamentarilor în votul de cenzură anterior şi pe semnalele timpurii din partea delegaţiilor europarlamentarilor, proiecţia POLITICO pentru următorul vot presupune, de asemenea, sprijinul unei părţi semnificative a grupului de dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni pentru moţiune.
Cel mai pesimist scenariu pentru von der Leyen include şi parlamentarii socialişti, Renew şi verzi care nu au votat în favoarea Comisiei în iulie şi care ar putea ajunge în grupul de deputaţi europeni care ar putea acum să susţină tabăra anti-von der Leyen.
În acest scenariu, von der Leyen ar obţine până la 305 voturi.
În acest scenariu, von der Leyen ar primi până la 305 voturi împotriva ei, ceea ce este totuşi mai puţin decât cele 480 de voturi necesare pentru a obţine majoritatea de două treimi necesară pentru a o destitui, dacă toţi parlamentarii ar fi prezenţi şi ar vota.
Dezamăgirea ecologiştilor şi a socialiştilor
Un exemplu al schimbărilor este secţiunea franceză a deputaţilor europeni din grupul Verzilor.
Aceştia nu s-au prezentat la votul din iulie, dar de data aceasta vor vota în favoarea demiterii Comisiei, a declarat pentru POLITICO şefa grupului, Marie Toussaint. Pentru ei, nemulţumirea este legată de abordarea lui von der Leyen în ceea ce priveşte acordurile comerciale cu SUA şi ţările din America Latină, care, potrivit Verzilor, contravine protecţiei mediului.
„Trebuie neapărat să găsim o modalitate de a opri această politică, care implică atât renunţarea la suveranitate, cât şi regrese ecologice majore”, a declarat Toussaint.
Şi în rândul socialiştilor există o nemulţumire generalizată. În ciuda declaraţiei grupului că o va susţine pe von der Leyen, unele delegaţii naţionale – sau deputaţi europeni individuali – ar putea să se desprindă de grup şi să se opună Comisiei în ceea ce priveşte gestionarea politicii comerciale de către von der Leyen, conflictul din Gaza şi revenirea asupra aşa-numitului Green Deal din cauza planurilor de „simplificare” care, potrivit lor, diluează legislaţia privind clima.
„În ceea ce priveşte moţiunea venită din partea stângii, există unele aspecte care au fost intens dezbătute în Parlamentul European”, a declarat vicepreşedintele socialist al Parlamentului, Victor Negrescu. „Unele dintre ele ar putea mobiliza şi convinge o parte din membrii S&D să voteze în favoarea respectivei moţiuni.”
POLITICO a contactat mulţi dintre preşedinţii delegaţiilor naţionale socialiste pentru a le întreba cum vor vota, dar nu a primit niciun răspuns.
După ultima moţiune, în care conducerea S&D a exercitat presiuni asupra lui von der Leyen până în ultimul moment, de data aceasta au semnalat deja că o vor susţine cu mai mult de o săptămână înainte.
”Jocuri destabilizatoare”
Mulţi parlamentari consideră că, dacă von der Leyen ar fi înlăturată, guvernele UE ar alege, în opinia lor, un candidat mai slab.
Pentru liberali şi socialişti, înlăturarea lui von der Leyen din funcţie ar însemna şi înlăturarea propriilor comisari, ceea ce ar putea reduce influenţa lor. Deşi Comisia este dominată de centrul-dreapta, aceşti comisari colaborează cu patru comisari socialişti şi cinci comisari liberali. De aceea, unele părţi ale grupului liberal Renew Europe care o displac în mod deschis pe von der Leyen, cum ar fi FDP german, care s-a opus celui de-al doilea mandat al acesteia, vor vota în favoarea ei din motive de stabilitate.
„Nu vom participa la astfel de jocuri de destabilizare deliberată”, a declarat pentru POLITICO şefa FDP în Parlament şi preşedinta comisiei de apărare, Marie-Agnes Strack-Zimmerman.
„În ciuda tuturor greşelilor pe care le-a făcut, a politicilor comerciale şi economice greşite pe care le-a continuat şi a eşecului său de a reduce birocraţia aşa cum a promis, nu vom sprijini astfel de încercări în contextul actual.”
În dezacord cu von der Leyen se află şi delegaţia liberală irlandeză, unii dintre parlamentarii acesteia abţinându-se sau votând împotriva lui von der Leyen. De data aceasta, ei vor lua o decizie finală abia în săptămâna votului, a declarat europarlamentarul Barry Andrews.
Şeful delegaţiei socialiste germane, René Repasi, a declarat pentru POLITICO că vor vota în favoarea lui von der Leyen şi a criticat utilizarea moţiunilor de cenzură de către extremele Parlamentului „într-o manieră incendiară”.
