Ameninţarea nucleară agitată de Rusia este o atitudine "iresponsabilă", a denunţat marţi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, citat de Agerpres.
"Nu este prima oară când ei (ruşii) agită ameninţarea cu o escaladare nucleară, ceea ce este complet iresponsabil", a declarat Borrell la finalul unei reuniuni a consiliului de miniştri ai apărării la Bruxelles, la care a participat pentru ultima oară înainte de predarea mandatului.
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi, în cea de-a o mia zi a ofensivei sale împotriva Ucrainei, decretul care extinde posibilităţile Rusiei de a recurge la arma nucleară, chiar după ce SUA au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele sale cu rază lungă de acţiune.
"Nu este pentru prima oară când el face tot ce poate cu scopul de a crea insecuritate, precum trimiterea de trupe nord-coreene pe teritoriul european", a afirmat Borrell, care urmează să-şi încheie mandatul de şef al diplomaţiei europene luna viitoare.
Dar, a adăugat el, "a utiliza arma nucleară, a vorbi despre descurajarea nucleară, în acest moment, este ceva ce noi respingem cu fermitate", a declarat Borrell.
El şi-a reiterat apelurile la o continuare a sprijinului european pentru Ucraina în război, subliniind că o "mare majoritate" a ţărilor UE, "cu puţine excepţii, şi-au arătat hotărârea de a continua să sprijine Ucraina".
Europenii se tem că noua administraţie americană a preşedintelui ales Donald Trump va renunţa să susţină militar Ucraina şi va impune un acord defavorabil Kievului.
O "enormă majoritate" de ţări europene sunt de acord în a spune că "soarta ucrainenilor va hotărî destinul Uniunii Europene", a avertizat Borrell.
Iar "dacă Putin ar câştiga în Ucraina, va trebui atunci să plătim un preţ foarte ridicat, mult mai important decât oricare sprijin militar pe care am putea să-l furnizăm astăzi", a subliniat el.
Potrivit lui Borrell, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a participat la această reuniune a miniştrilor apărării, a indicat clar de altfel că obiectivul care stabileşte nivelul cheltuielilor militare la 2% din PIB este insuficient pentru a ajuta Ucraina să facă faţă ameninţării ruse.
Ţările din UE vor consacra în general în acest an 1,9 % din PIB-ul lor cheltuielilor militare, cu disparităţi totuşi importante între statele membre.
Ele vor consacra circa 326 miliarde de euro acestor cheltuieli, adică o creştere cu 30% în raport cu anul 2021, anul precedent invaziei ruse în Ucraina, lansată la 24 februarie 2022.
