Dick Cheney, considerat de istorici drept unul dintre cei mai influenţi şi controversaţi vicepreşedinţi din istoria Statelor Unite, a murit luni, la vârsta de 84 de ani, din cauza complicaţiilor provocate de pneumonie şi afecţiuni cardiace, a anunţat familia sa.
Republican convins şi fost secretar al apărării, Cheney a fost o figură centrală a politicii americane timp de peste trei decenii. În 2001, fostul guvernator al Texasului, George W. Bush, l-a ales drept partener de cursă, iar cei doi aveau să conducă America într-o perioadă marcată de atentatele din 11 septembrie şi de invazia Irakului din 2003, scrie Reuters.
Ca vicepreşedinte (2001–2009), Cheney a promovat extinderea puterilor executive şi a fost un susţinător fervent al intervenţiei militare în Irak, argumentând că regimul lui Saddam Hussein deţinea arme de distrugere în masă — acuzaţii care nu s-au confirmat niciodată. Criticat pentru susţinerea „tehnicilor avansate de interogare” – considerate ulterior tortură –, Cheney a devenit simbolul politicii dure a administraţiei Bush.
Pe plan personal, Cheney a avut o viaţă marcată de probleme cardiace, suferind mai multe infarcturi şi un transplant de inimă în 2012. Totuşi, a rămas activ în dezbaterea publică, susţinând poziţii conservatoare, dar apărând şi drepturile persoanelor LGBT, în special după ce fiica sa Mary, declarată lesbiană, a devenit activistă republicană.
Fiica sa mai mare, Liz Cheney, a urmat o carieră politică influentă, pierzând însă sprijinul partidului după ce a votat pentru destituirea lui Donald Trump. Cheney a susţinut-o public, declarând în 2024 că îl va vota pe candidatul democrat Kamala Harris, numindu-l pe Trump „cea mai mare ameninţare la adresa republicii americane”.
De la arhitect al războiului din Irak la „Darth Vader” al politicii americane, Dick Cheney a rămas până la final o figură emblematică şi divizivă, întruchipând puterea, controversele şi complexitatea Americii post-9/11.
