Cotidianul.ro, cofondator al campaniei „Spune lucrurilor pe nume” , marchează Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor printr-o campanie internaţională care atrage atenţia asupra modului în care societatea, presa şi autorităţile vorbesc despre violenţa, abuzul domestic şi agresiune.
Cotidianul.ro a publicat astăzi un interviu cu Andreea Groenendijk-Deveau, fondatoarea mişcării „Spune lucrurilor pe nume”, în care explică de ce felul în care vorbim despre violenţa împotriva femeilor contează. Mişcarea mizează pe schimbări mici, cum ar fi înlocuirea formulărilor de tipul „o femeie a fost violată” cu „un bărbat a violat o femeie”. Schimbări care, adunate în timp, pot transforma percepţia publică asupra agresiunii.
De asemenea, jurnalista Cotidianul Elena Crângaşu, cu o experienţă de şapte ani în domeniul politic, analizează comportamentul liderilor politici în interacţiunea cu femeile din propriul partid, din Parlament sau din instituţiile publice. Politicienii nu doar că nu iau măsuri ferme, ci chiar acutizează imaginea femeii “slabe” în societate sau a femeii “vinovate” pentru ceea ce i se întâmplă. Deşi pozează în adulatorii figurii feminine, mai ales a femeii în ipostaza de mamă, discursurile acestora trădează, de multe ori, misoginismul sau sexismul.
Numeroase studii arată că în mass-media limbajul pasiv este dominant în relatările despre violenţă sexuală şi omor. Cercetările evidenţiază că alegerea structurii pasive mută atenţia asupra victimei şi reduce vizibilitatea autorului infracţiunii. Acest lucru influenţează modul în care publicul atribuie vina şi responsabilitatea.
Un studiu realizat pe articole din presa americană arată că prezentarea violenţei împotriva femeilor prin formulări pasive poate întări stereotipuri şi poate trivializa actul violent. De asemenea, stigmatul creşte atunci când articolele folosesc cadre narative care pun accent pe izolare, pe învinovăţirea victimei sau detalii cu tentă senzaţională, ignorând contextul real al violenţei.
Alte cercetări confirmă acelaşi fenomen: jurnaliştii recurg la pasiv de peste două ori mai des când descriu violenţa comisă de bărbaţi împotriva femeilor. Acest tip de formulare creşte tendinţa cititorilor de a vedea victima ca responsabilă sau de a minimiza suferinţa acesteia.
