Demersul pentru marcarea acestei zile a început, în 2010, prin iniţiativa Fundaţiei Europene pentru Îngrijirea Nou-născuţilor. A fost celebrată pentru prima dată începând din 2011. Prin celebrarea acestei zile se are în vedere creşterea conştientizării asupra riscurilor pe care le implică naşterea prematură. Scopul Zilei mondiale a prematurităţii este educarea mamelor în vederea diminuării anumitor riscuri care ar putea duce la naşteri premature şi determinarea găsirii resurselor financiare pentru dotarea maternităţilor cu aparatura necesară acestor copii.
Aproximativ 15 milioane de copii se nasc înainte de termen (înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină), acest număr este în creştere, potrivit www.who.int. Complicaţiile care apar în situaţia naşterilor înainte de termen reprezintă principala cauză a mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani. Aproximativ 75% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin intervenţii moderne şi rentabile. Aparatura necesară include incubatoare, mese de resuscitare sau aparate speciale de testat hemoglobina şi funcţiile vitale ale nou-născuţilor prematuri. Peste 60% dintre cazuri se înregistrează în Africa şi în Asia de Sud. În ţările sărace, aproximativ 12% dintre bebeluşi sunt născuţi prematur, faţă de 9% în ţările mai bine dezvoltate. Printre factorii de risc care pot genera o naştere prematură se numără: fumatul, consumul de alcool, utilizarea medicamentelor, regimul alimentar, stresul, vârsta de peste 35 de ani.
Ziua Naţională a Copilului Prematur din România a fost instituită prin Legea nr. 189/2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 21 august 2020. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 27 iulie 2020.
agerpres.ro
