România este pe primul loc în UE la numărul bolnavilor de TBC şi este principalul „exportator” al aceste boli în Europa, a declarat la Prima News jurnalista Paula Rusu, care a suferit de această boală considerată în mod eronat eradicată în ţara noastră.
„A fost o surpriză diagnosticul, deşi eram jurnalist eram convinsă că TBC a fost eradicat din România. Această legendă urbană a reuşit să intre în mentalul colectiv foarte puternic. E important să vorbim despre TBC, pentru că aşa ştim cum să ne păzim, trebuie să ştim că se tratează. În UE suntem lideri la TBC, cu zeci de mii de bolnavi. Exportăm forţa de muncă cu tot cu TBC. Nu de multe ori asemenea bolnavi au fost redirecţionaţi din alte ţări înapoi în România, pentru că aici pneumologii se confruntă cu ea şi se pricep”, a spus Paula Rusu.
Ea a spus că procesul de vindecare poate dura şase luni, în cazul formelor uşoare, dar poate ajunge până la doi ani în cazul formelor grave. De aceea, Paula Rusu a propus o lege prin care pacienţii de TBC să fie sprijiniţi social pacienţii pentru a se putea trata acasă, dacă doresc acest lucru, pentru că tratamentul este mai greu decât boala.
„Tratamentul este echivalentul unei chimioterapii prin efectul advers pe care îl dă. La formele uşoare e de câteva sute de lei pe lună, la cele grave e de câteva mii de euro pe lună pe pacient. Legea e pentru pacienţii care se tratează acasă, se acordă o indemnizaţie lunară. Concediul medical se acorda maxim un an prin comisie, după care ori te pensionai, ori rămâneai şomer. Legea acordă concediu meidical pe toată durata tratamentului, minimum şase luni, iar în limita unui an de zile se vindecă complet. Omul se poate trata şi dacă merge la serviciu, pentru că după primele săptămâni de tratament nu mai este contagios”, a spus Paula Rusu.
De multe ori, însă, pacienţii ajung foarte târziu la medic, când riscă să nu mai poată fi tratată sau lasă sechele foarte grave, dar există şi servicii de caravane mobile care merg în comunităţile defavorizate şi fac screening de TBC, a precizat jurnalista.
Medicul pneumolog Mădălina Dragoş, a spus că judeţul în care activează, Maramureş, este campion la TBC în România în ultimii 20 de ani.
„În ultimii ani numărul de cazuri a scăzut şi din creşterea accesului la diagnostic, pentru că spitalele de pneumologie au devenit spitale COVID. Pacienţii au început să vină tot mai greu, anul acesta s-a dublat numărul de cazuri faţă de anii trecuţi. Sunt multe cazuri extinse şi o rată mare de deces. Microbul a evoluat şi el, este o boală foarte veche. Nu este nevoie să fii asigurat pentru diagnostic şi tratament, e o problemă de sănătate publică”, a precizat medicul.
Ea a mai spus că mulţi pacienţi primesc diagnosticul de TBC mai greu decât dacă ar fi unul de cancer
Adriana Sorete Arbore, medic pneumolog din Iaşi, a adăugat că în cazurile grave, plămânul se găureşte, pentru că se formează pungi de puroi.
„Este periculoasă această situaţie din cauză că aceştia răspândesc boala multor persoane din jurul lor, iar cei din jurul pacientului trebuie să se controleze”, a declarat medicul.
Astfel, se poate ajunge la nevoia de operaţie şi de extirpare a unor porţiuni din plămâni, aşa cum s-a întâmplat în cazul jurnalistei Paula Rusu, dar şi a lui Ştefan Răduţ, care acum este preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Tuberculoză.
„Eu am făcut TBC multirezistent când în România acesta era considerat un fel de diagnostic terminal. A durat doi ani tratamentul şi a trebuit să mă operez şi să-mi elimine partea superioară din plămânul stâng, la fel cum s-a întâmplat şi la Paula Rusu. Am rămas cu deficienţe de auz, cu greutăţi de respiraţie. În doi ani, nu ştiu dacă am avut câteva zile pe lună în care mă simţeam bine. Stăteam în pat toată ziua, nu puteam să muncesc, a trebuit să mă pensionez în perioada respectivă. Şi-acum mi-e greu să vorbesc despre asta, pentru că TBC este un diagnostic stigmatizant, oamenii te izolează”, a spus Ştefan Răduţ.
