Actuala lege a malpraxisului este o lege de 25 de ani care nu funcţionează, nici pacientul nu primeşte despăgubirile la timp, nici medicul nu este protejat, a declarat la Prima News Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
„De exemplu, medicii legişti sunt supraaglomeraţi şi dau târziu verdictul în cauzele de malpraxis, astfel se ajunge la prescrierea cauzei şi avem multe cazuri la CEDO din acest motiv. Ar trebui înlocuită expertiza INML cu cea a unui corp al experţilor. Noi trebuie să facem dovada anual că avem poliţă de malpraxis, dar cauzele de excludere includ tratamentul pacienţilor cu HIV sau COVID, de exemplu. Timp de 25 de ani am funcţionat cu poliţe de malpraxis inutile. Vrem să nu mai existe cauze de excludere, să fie o poliţă care să acopere tot, inclusiv daunele morale”, a spus Coriu.
El a explicat că malpraxisul este o greşeală a medicului, care a indus suferinţă pacientului, dar cauzele greşelii pot fi multiple.
„În SUA sunt 420.000 de cazuri şi peste 90.000 de decese anual de la malpraxis, este a treia cauză de deces după cancer şi tromboză acolo. Dar sunt foarte puţine condamnări penale, totul se rezolvă în civil. La noi, medicii sunt afectaţi de dotarea proastă din sistemul medical, de exemplu, la care se adaugă gradul de epuizare. Am făcut un studiu şi datele preliminare arată 33 la sută grad de epuizare de nivel ridicat şi foarte ridicat la medicii din România. Un astfel de medic este fără empatie, este predispus să facă o greşeală. Se adaugă şi etichetarea şi generalizarea criticilor aduse medicilor”, a subliniat Daniel Coriu.
Şi Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta consideră că e nevoie de o reformă profundă în ceea ce priveşte legislaţia pentru malpraxis.
„Trebuie delimitat de unde devine un caz penal şi când pot fi acoperite daunele din asigurarea de malpraxis. Numărul de sesizări şi de plângeri către poliţie a crescut şi mă întreb dacă nu e un fenomen social, pentru că avem plângeri pentru pacienţi morţi de 3-4 ani. Cred că ar fi mai utilă o mediere înainte între rude şi medic. Medicii nu sunt protejaţi de nicio legislaţie şi trebuie să-şi apere singuri drepturile. Chiar dacă spitalul are o asigurare de malpraxis, nu poate să reprezinte sau să consilieze medicul acuzat de malpraxis. Paşii de la acuzaţie la dovedirea ei sunt paşi care nu sunt foarte bine delimitaţi, partea medicală nu este foarte bine sincronizată cu partea penală”, a spus Mahler.
Ea a adăugat că ar fi mai bine să existe întâi o mediere între pacient şi medic, supervizată de un expert independent, ceea ce ar economisi timp şi bani.
„Medicii se duc la poliţie şi parchet în timpul liber, avocatul îl plătesc din bani proprii, consulturile sunt amânate. În acelaşi timp, sunt medici care muncesc şi ei au cele mai multe acuzaţii de malpraxis, dar sunt şi medici care nu muncesc şi nu au parte de acuzaţii. Managerii ştiu care sunt medicii care nu prestează servicii medicale şi este o provocare să-i facă să muncească, pentru că evaluarea medicilor este cumva la fel ca a funcţionarului public. Ei sunt protejaţi şi de legislaţie şi nu pot primi un calificativ de insuficient”, a explicat managerul de la Marius Nasta.
Beatrice Mahler a mai spus că nici măcar nu pot fi plătiţi mai bine medicii care au cheltuit bani pentru specializări, întrucât legea obligă la remunerarea în funcţie de vechime.
