Trei din 10 bătrâni nu au cu cine vorbi sau nu au pe cine suna dacă au nevoie de ceva. Statisticile spun că sunt peste un milion şi jumătate de oameni de peste 65 de ani care resimt acut singurătatea şi ajung să fie ignoraţi de toţi. După ce nepoţii au crescut sau tinerii din familie devin prea ocupaţi, bunicii rămân ai nimănui. De ce şi care ar fi soluţiile? Este întrebarea la care a căutat răspunsul colegul nostru Daniel Osmanovici.
Într-o ţară care îmbătrâneşte din ce în ce mai mult, sunt tineri care au decis să aprecieze efortul celor care acum, trecuti de 65 de ani sunt numiţi vârstinci, Sunt acei oameni pe care îi vedem prin mijloacele de transport sau în magazine, despre care spunem că ne încurcă, dar care se folosesc de această rutină zilnică pentru a scăpa de singurătate. Soluţii există şi asta se vede cel mai bine prin felul în care ajung să privească viaţa, viaţă pe care o credeau şi o simţeau încheiată.
Astfel au apărut o serie de organizaţii neguvernamentale şi fundaţii care sunt decise să schimbe viaţa generaţiei pe care mulţi am uitat-o şi căreia îi datorm multe dintre lucrurile de-acum. Mai mult dorinţa lor, transformată în realitate este de a fi prezenţi în toată ţara, motiv pentru care au decis să unească într-o federaţie 60 de astfel de organizaţii dedicate oferirii de servicii socio-meciale persoanelor vârstnice. Una dintre acestea se numeşte TELEFONUL VÂRSTICULUI.
Sunt numeroase centre unde vârstnicii pot socializa, pot participa la diverse activităţi şi poate cel mai important, pot împărtăşi zi de zi experienţele de viaţă. Dar ajutorul oferit acestora nu se limitează la un loc dedicat lor. Pot primi suportul şi se pot bucura de compania unui voluntar care îşi oferă timpul liber unui vârstnic. Sau, dacă nu se pot deplasa primesc acasă o vizită şi un pachet cu cele necesare traiului de zi cu zi. Iar sâmbătă, 1 octombrie este ziua lor, ziua internaţională a vârsticilor.
