În satele din zona de munte a judeţului Vrancea există din vremuri străvechi un obicei al fetelor: tradiţia Surăţiei. Este un
moment important în care tinerele din sat îşi consolidează prietenia şi devin asemenea surorilor. Localnicele îşi
amintesc cu drag de acest obicei şi spun că fetele care participă la acest ritual îşi vor fi alături una alteia până la moarte.
În a doua zi de Paşte, încă de dimineaţă, adolescentele din satul vrâncean Neculele pregătesc tradiţia Surăţiei, un
străvechi obicei al fetelor. Tinerele se adună în casa uneia dintre ele, iar ajutate de bunică, pregatesc o masă cu bucate
tradiţionale. Printre preparate se numără şi o prăjitură specială denumită „pupăză", pe care o împart apoi una alteia.
Când totul este pregatit, în casă îşi face apariţia şi un băiat din sat. Tradiţia spune că el va trebui să le apere pe fete ca
un „frate”.
Fetele fac daruri băiatului: ouă încondeiate, prăjitura tradiţională şi o batistă cusuta de mână.
După ritual, tinerii se prind în hora suratelor Femeile din sat îşi amintesc cu drag de acestă tradiţie.
Odată cu acest obicei străvechi se creeaza şi se consolidează legătura între fetele de aceeaşi vârstă din sat.
Tradiţia se pierde însă odată cu trecerea timpului. În doar câteva sate din zona de munte a Vrancei se mai păstrează
acest obicei.
