A fost petrecere mare în Bucureşti, 300 de nepalezi au sărbătorit Anul Nou Tibetan. Sunt doar o parte din comunitatea asiatică care devine tot mai numeroasă. Sunt peste 12.000 în România, iar în numai un an, ar putea fi de trei ori mai mulţi.
Lama vine dintr-un sat hymalaian. Lucrează de aproape 7 ani în România. Înainte a mai trecut prin ţări precum Arabia Saudită sau Oman, dar nici unde nu a fost tentat să-şi aducă familia. Până acum.
Nepalezii spun că românii sunt prietenoşi şi înţelegători. Totodată sunt atraşi de modul de viaţă al localnicilor. Şi chiar dacă mulţi dintre ei nu sunt la prima experienţă de muncă în străinătate, o parte importantă spun că România le-a devenit a doua casă.
Din puţinul pe care îl câştigă, nepalezii reuşesc să trimită sume consistente acasă. Sonam este bonă. Economiile ei întreţin părinţii şi fraţii rămaşi acasă.
Chiar dacă sunt la peste 5.000 de kilometri depărtare de casă, nepalezii au adus odată cu ei o parte din tradiţiile din Katmandu.
Zielele acestea s-au strâns la Bucureşti pentru a sărbători Anul Nou tibetan. După ceremonia religioasă, nepalezii le-au arătat localnicilor că ştiu să se disteze.
Prezenţa nepalezilor va deveni tot mai frecventă în special în marile oraşe. Deficitul local de forţă de muncă trebuie suplinit.
Deocamdată, numărul muncitorilor din Nepal e limitat de procesul birocratic anevois necesar obţinerii permisului de muncă într-un stat al Uniunii Europene.
Potrivit specialiştilor, din 2022 contingente de forţă de muncă asiatică au crescut exponenţial în România. Principalele ţări de origine ale muncitorilor străini sunt Sri Lanka, Nepal, India şi Pakistan.
