Într-un viraj complet neaşteptat al crizei venezuelene, Nicolás Maduro şi Donald Trump au deschis uşa unui dialog direct – ba chiar „faţă în faţă”. Pe fundalul acestei posibile detensionări diplomatice, tensiunea militară rămâne la cote maxime în Marea Caraibelor. Cu o zi înainte, Donald Trump a spus că nu exclude o invazie ca să-l dea jos pe Nicolas Maduro de la putere.
Cel mai mare portavion din lume, USS Gerald Ford, cu peste 5.000 de marinari şi zeci de avioane de luptă la bord, a intrat în apele Caraibelor. Alături sunt şi 12 nave de război americane, plus 15.000 de militari. Pentagonul numeşte operaţiunea „Southern Spear” şi insistă că este doar împotriva traficului de droguri. Dar la Caracas nimeni nu crede asta. Astfel, preşedintele Venezuelei a venit cu un mesaj în engleză.
NICOLAS MADURO, preşedintele Venezuelei: Dialog, apel, da. Pace, da. Război, nu. Niciodată, niciodată război.
Pe puntea portavionului, avioanele F-35 şi F/A-18 decolează şi aterizează non-stop. Trump a declarat deschis că nu exclude nimic – nici lovituri aeriene, nici trimiterea de trupe la sol în Venezuela.
Pe de altă parte, şeful de la Casa Albă şi-a arătat disponibilitatea de a se vedea cu Maduro.
Donald Trump, preşedintele SUA: „Da, probabil aş vorbi cu el (n.r. Maduro). Da. Vorbesc cu toată lumea.”
Analiştii văd însă în deschiderea spre dialog o ultimă încercare de a-l forţa pe Maduro să negocieze plecarea paşnică de la putere, înainte ca situaţia să degenereze într-un conflict deschis conflict armat.
RYAN C. BERG, directorul programului Americas: Cred că acest lucru se întâmplă acum din mai multe motive. În primul rând, administraţia Trump este foarte dornică să demonstreze că implementează o nouă paradigmă în ceea ce priveşte combaterea narcoticelor.
Miza acestui conflict este uriaţă: Venezuela deţine cele mai mari rezerve de petrol din lume. Un război aici ar zgudui pieţele globale, ar creşte preţurile la pompă în Europa şi ar lovi direct economiile Rusiei, Iranului şi Iranului – toţi dependenţi de exporturile venezuelene.
În acelaşi timp, controlul asupra zăcămintelor ar tăia o linie vitală de aprovizionare către China, care a stocat masiv ţiţei în ultimele luni.
