Câte bordeie, atâtea obiceie, spune un proverb românesc! La fel putem spune şi despre…clătite, unul dintre cele mai populare deserturi din ţara noastră. În funcţie de zonele geografice regăsim diferite reţete şi reinterpretări. Aşa se face că, în timp ce bănăţenii se laudă cu clătita umplută cu bezea, clujenii au făcut din acest desert o adevărată operă de artă, iar clătitele sunt botezate după pictori celebri.
Banatul se mandreste ca este fruncea şi atunci când vorbim de clătite. Faimoasele scovergi de la Ana Lugojana
cunoscute sub numele de clătite bănăţene sunt o adevarată operă de artă. Vorbim de clătite umplute cu brânză şi stafide, inmuiate în vanilie peste care s-a copt un munte de bezea. Şi, desi sună foarte complicat, reteţa este cât se poate de simplă. Prima dată se coc clătitele, după reţeta tradiţională, iar înainte de a le rula, se pune un amestec de brânză dulce cu stafide.
Intre timp, peste clătitele aşezate pe o farfurie se toarnă din belşug sos de vanilie. Cea mai grea parte, urmează acum.
Peste bezea se presară apoi miez de nucă sfărâmat.
La Cluj, în schimb , doi artişti plastici şi-au unit creativitatea şi au făcut câteva sortimente de clătite denumite după pictorii celebri.
Şi clătitele braşovene sunt la mare căutare. De la clătite dulci cu mere caramelizate, până la cele sărate cu rucola,
mozzarella şi roşii confiate.
Atentie însă! Nutriţioniştii atrag atenţia că delicioasele clatitre sunt o bombă calorică! O porţie poate depăşi chiar şi 600 de calorii.