Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. Una dintre figurile emblematice ale Unirii este Moş Ion Roată. Om fără prea multă carte, Ion Roată a intrat în legendă după ce le-a ţinut piept boierilor din divan cerând Unirea Principatelor Române şi pământ pentru ţărani. Urmaşii lui Moş Roată au împânzit satul şi apoi lumea, dar pe unii i-am găsit în satul strămoşesc din comuna vrânceană Câmpuri.
Ion Roată s-a născut în anul 1806 si a fost fiul lui Constantin si a Măriuţei Roată. Despre el se stie ca a fost casatorit cu Maria Roată şi împreuna au avut 4 copii, Nastase, Neculai, Zoe si Maria. Ion Roată s-a nascut si a crescut in casuta, devenita acum mai bine de 40 de ani, muzeu. De-a lungul anilor „alde Roată” au umplut satul, după care s-au imprăstiat peste tot in lume, urmând scoli inalte. În comuna vranceana Campuri mai traiesc şi azi urmaşi ai celui care a luptat pentru Unirea Principatelor Române.
Tanti Alixăndrina, şi ea o urmaşă demnă a lui Ion Roată, era la bucatarie, pregatind ceea ce pregateau mamele si bunicile din sat si acum 200 de ani, turte coapte pe plita.
Desi au trecut 140 de ani de la moartea sa, cîmpurenii nu l-au uitat pe Mos Ion Roata, si-i spun povestea ori de căte ori au ocazia.
In aceste zile, usa casutei in care Mos Ion Roata a trait 76 de ani este larg deschisa, asteptind oaspeti. Gatita de
sarbatoare, te intimpina tanti Sevastita, ruda apropiata a mosului care, acum 40 de ani, a fost aleasa sa aiba grija de casa si sa-i spuna povestea celor care-i trec pragul.
Batrina spune ca socrul ei a fost mai mult fortat sa doneze casa stramoseasca, dar a negociat la singe cu autoritatile statului, pentru ca tanti Sevastita sa aiba grija de casă cât timp va trai.
Mos Ion Roată a fost un adevarat erou, decorat la vremea lui de catre Mihail Kogalniceau la data de 18 martie 1878, cu Ordinul National „Steaua României”, în grad de cavaler, împreună cu brevetul însotitor semnat de Domnitorul Carol I, ca o răsplată a contributiei pe care a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite.
