Peste 3,5 milioane persoane de 18-69 ani au participat la o formă de educaţie şi formare instituţionalizată, formală sau non-formală, în anul 2022, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). 50,4% dintre adulţi au învăţat informal, în afara activităţilor de educaţie şi formare instituţionalizate, iar 49% dintre persoanele de 18-69 ani cunosc cel puţin o limbă străină.
”Conform rezultatelor Anchetei asupra educaţiei adulţilor, un număr de 3.548.800 persoane adulte (18-69 ani) au participat în cursul ultimelor 12 luni precedente interviului la o formă de educaţie şi formare instituţionalizată, în cadrul educaţiei formale sau non-formale. Dintre acestea: 15,9% au participat doar la educaţia formală (activităţi de învăţare organizate în cadrul sistemului naţional de educaţie universitar sau preuniversitar); 75,6% au participat doar la educaţia non-formală (activităţi de învăţare instituţionalizată, intenţionată şi planificată de către un furnizor de educaţie sau formare profesională, sub forma cursurilor, seminariilor sau atelierelor, lecţiilor private sau meditaţiilor, instruirii practice la locul de muncă); 8,5% au participat la ambele forme de educaţie pe parcursul ultimelor 12 luni. Rata de participare la educaţie şi formare (formală sau non-formală) a fost de 27,7%, mai mare pentru persoanele rezidente în mediul urban (33% faţă de 21,1% pentru cele din mediul rural). Pe sexe, indicatorul a avut valori identice”, arată datele INS.
Participarea la educaţia formală sau non-formală a fost mai intensă în cazul persoanelor în vârstă de 18-24 ani (62,8%), a celor cu studii superioare (46%) şi în cazul persoanelor active pe piaţa muncii (rata de participare fiind de 33,3% pentru persoanele ocupate). Între persoanele ocupate, rata de participare la educaţia formală sau non-formală a avut valori mai mari pentru salariaţi (36,9% faţă de doar 9,7% în cazul non-salariaţilor), pentru specialiştii în diverse domenii de activitate (48,2%) şi pentru persoanele care lucrau în activitatea de informaţii şi comunicaţii (57,2%).
După forma de educaţie, rata de participare la educaţia formală a fost de 6,8%, iar rata de participare la educaţia non-formală a fost de 23,3%.
Un număr de 1.881.600 persoane, reprezentând 14,7% din totalul populaţiei adulte, a căutat în ultimele 12 luni anterioare anchetei, informaţii referitoare la posibilităţile de a urma cursurile unei instituţii de învăţământ din cadrul sistemului naţional de educaţie sau de a participa la diferite forme de instruire nonformale: cursuri de orice fel (inclusiv cele de dezvoltare personală), seminarii sau ateliere, lecţii private sau meditaţii, instruire practică la locul de muncă. Această pondere este mai mare pentru persoanele de 18-24 ani (36,9%), pentru cele cu studii superioare (29,0%) şi pentru şomeri (20,8%).
Indiferent dacă au căutat sau nu, 1.552.300 persoane (reprezentând 12,1% din numărul total al adulţilor) au primit, din partea unor instituţii/ organizaţii, informaţii privind oportunităţile de a studia.
În total, 7.073.400 persoane fie şi-ar fi dorit, fie consideră că ar fi avut nevoie să participe la educaţia formală sau non-formală (sau să o facă mai intens, în cazul în care participaseră deja la una din cele două forme de educaţie). Din această categorie de populaţie, 53,9% locuiau în mediul urban, 64,7% aveau studii medii şi 61,6% erau persoane ocupate. Femeile şi bărbaţii deţineau ponderi aproximativ egale (50,8%, respectiv 49,2%).
Întrebate asupra principalului motiv pentru care nu au participat la o formă de educaţie şi formare (sau au participat mai puţin decât şi-ar fi dorit), cel mai frecvent au fost indicate costul participării (26,8% dintre respondenţi care au indicat un motiv) şi programul neconvenabil (22,1%).
Un număr de 6.460.600 persoane a dobândit sau şi-a îmbunătăţit cunoştinţe şi abilităţi, în afara activităţilor de educaţie şi formare instituţionalizate, învăţând informal - în familie, la locul de muncă sau în cadrul altor evenimente din viaţa de fiecare zi. Dintre acestea, 41,7% au participat, în plus, şi la activităţi de educaţie instituţionalizate (formale sau non-formale). Rata de participare la învăţarea informală a fost de 50,4%, mai mare în mediul urban (54,3%) decât în rural (45,6%), dar cu valori apropiate pe sexe (51,6% în cazul bărbaţilor şi 49,2% în cel al femeilor).
După modalitatea de învăţare, 73,1% dintre participanţii la această formă de învăţare s-au instruit utilizând, online sau offline, dispozitivele digitale (calculator, laptop, telefon mobil, TV etc.), 72% au învăţat de la un membru al familiei, prieten sau coleg, iar 59,2% utilizând materiale tipărite (cărţi, reviste de specialitate etc.).
Din totalul persoanelor adulte de 18-69 ani, 6.275.200 persoane (49%) cunoşteau cel puţin o limbă străină; dintre acestea, majoritatea cunoştea o singură limbă străină (70,8%). Dintre persoanele care cunosc cel puţin o limbă străină, 73,1% au declarat că cel mai bine cunosc limba engleză, iar 10,9% limba franceză.
După nivelul de competenţă autoevaluat, în ceea ce priveşte limba străină cel mai bine cunoscută, peste jumătate dintre respondenţi (57,7%) sunt utilizatori de nivel avansat sau intermediar. Dintre persoanele care s-au declarat utilizatori avansaţi, 59,6% aveau studii superioare, 80,4% locuiau în mediul urban, iar 73% erau persoane ocupate.
