Despre Cluj-Napoca se spune că a fost un oraş în pragul depresiei. Este un concept care doar pe alocuri are legătură cu psihologia. Astăzi, Cluj-Napoca este unul dintre oraşele a căror dezvoltare este strâns legată de fondurile europene. Şi nu este vorba numai despre autoritatea locală, e vorba despre antreprenori, e vorba de mediul de afaceri, de mediul universitar şi de foarte mulţi cercetători. Există acest mit: că fondurile europene sunt greu de accesat, ba chiar că trebuie să cunoşti pe cineva ca să le obţii. Exemplul Clujului vine să contrazică acest mit.
La o primă vedere, filosofia de dezvoltare a oraşului se înscrie în jurul a trei idei-cheie: verde, digital, rezilient, iar la succes au contribuit deopotrivă antreprenori, mediul academic, cercetători şi administraţia locală.
În Cluj-Napoca, administaţia locală spune că la fiecare leu plătit prin taxe şi impozite locale, Primăria reuşeşte să aducă 2,5 lei din fonduri europene.
În ultimii ani, 200 de milioane de euro s-au dus în proiecte deja executate, alte 200 sunt în proiecte în curs de implementare şi vreo 2 miliarde sunt în pregătire. Pe bună dreptate, vă întrebaţi, poate, pe ce s-au cheltuit toţi aceşti bani?
