O eroare uriaşă după cutremurul din martie 1977 a fost decizia autorităţilor comuniste de atunci de a opri în iulie orice consolidare a clădirilor afectate, a declarat la Prima News Mihai Şercăianu, inginer specializat în inginerie urbană.
Astfel, a adăugat el, avem construcţii din perioada interbelică, ridicate fără nicio regulă, care au trecut deja prin cutremurele majore din 1940 şi 1977 şi tot n-au fost consolidate cum trebuie. „Din păcate, cea mai bună publicitate pentru noi este cutremurul”, a spus Şercăianu. „O clădire s-ar consolida în cel mai optimist scenariu în 2-3 ani de zile, obligatoriu fără rezidenţi înăuntru”, a subliniat specialistul.
„Se discută despre cele 20.000 de clădiri expertizate, dar sunt 132.000 de blocuri doar în Bucureşti. Nu avem registrul clădirilor din România, cu numărul de rezidenţi, structura. Dacă am porni de la datele ISC şi Ministerului Dezvoltării, în doi ani de zile ar trebui să avem acea bază de dată. Suntem deja în contratimp după cutremurul din 1977”, a precizat Şercăianu.
„Ce s-a întâmplat în Turcia acum, prăbuşiri complete de blocuri, seamănă foarte mult cu ce s-a petrecut la noi la cutremurul din 1977, mă refer la blocurile mari şi medii care au fost făcute în interbelic”, a subliniat, la rândul său, Radu Văcăreanu, profesor Facultatea de Construcţii.
Pentru consolidări, resursele de la stat ar trebui să fie completate cu resurse din mediul privat, crede Văcăreanu. „În momentul de faţă este nevoie de 14 miliarde de dolari doar pentru consolidarea rezidenţialului”, a adăugat profesorul.
„Clădirile din infrastructura critică ar trebui să treacă printr-un asemenea cutremur, dar din păcate noi nu stăm aşa. ISU are un plan de consolidare, nu ştiu Ministerul Sănătăţii ce face. Oricum, ccâoordonarea unei acţiuni post-cutremur se va face din afara Bucureştiului”, a precizat Văcăreanu.
