În Marea Neagră vor fi plantate câmpii de iarbă subacvatică, pentru curăţarea apei. Dupa largirea plajelor pe litoralul romanesc, inginerii vor trece la etapa a doua. Fermierii viitorului nu vor mai exploata doar pământul, ci şi întinderile nesfârşite de apă. Astfel vor amenaja campii marine, cu specii de iarba subacvatica pe 785 de mii de metri din fundul marii.
Culturile de iarbă marină sunt noul trend global. Anul tercut, de exemplu, s-a consumat acest tip de alge în valoare de 840 de milioane de euro. Şi ţara noastră se va alinia trendului. În România vor fi cultivate pe fundul marii adevărate campii de iarba subacvatica
Iarba de mare care va fi plantată mai departe de ţărm va avea rolul de a stabiliza zonele nou înnisipate ale litoralului constănţean. Cea mai mare câmpie subacvatică va fi amenajată în zona Mangalia-Saturn, dar vor fi „grădini” mai mici şi în sudul litoralului, în Agigea, Eforie, Costineşti, Olimp, Jupiter, Neptun.
Iarba de mare se foloseşte în multe feluri de mâncare, de la sushi, burgeri şi spaghete, dar şi în dulciuri. Este un bun înlocuitor al sării şi este folosită şi ca agent de îngroşare la pasta de dinţi şi la ciocolata cu lapte. Este materie primă pentru multe medicamente, de asemenea.
Agricultura marină este într-un trend ascendent datorită cererii. O predicţie spune că până în 2030 se va vinde iarbă marină de până la 3 miliarde de euro. Iarba care poate fi cumpărată din magazinele europene provine astăzi din Asia. Organizaţia fermierilor de alge din Marea Nordului vrea să se extindă pe o suprafaţă de 400 de kilometri pătraţi, pe coasta daneză, până în 2030. Dacă se iau în calcul şi culturile
sălbatice, Europa produce 300 de mii de tone de alge anual, adică doar 1 procent din volumul global de 32,4 milioane de tone.
