Părinţii ar trebui uneori să se ocupe mai puţin de carierele lor profesionale şi să acorde mai multă atenţie celei mai importante cariere din viaţa lor – creşterea copiilor, a declarat la Prima News profesorul de istorie Bogdan Cârstea.
„Unii elevi vin la orele remediale şi reuşesc să-şi depăşească problema, dar alţii rămân corigenţi, iar vara îşi dau în sfârşit seama că trebuie să pună mâna pe carte. Problema e conştientizarea situaţiei în care este elevul, iar rolul părinţilor este foarte important”, a spus profesorul.
Expertul în educaţie Radu Szekely a explicat că nivelul ridicat de repetenţie din şcoala românească are mai multe motive.
„Avem şi o situaţie de repetenţie pentru absenţe repetate, există şi situaţii mai ales la clasele mici părinţii constată nu face faţă copilul şi cer să fie ţinut într-o clasă inferioară – se întâmplă în special la clasele pregătitoare”, a arătat Szekely.
El a precizat că trebuie căutate soluţii pentru ca asemenea copii să fie ajutaţi, iar corigenţa şi repetenţia să nu devină o stigmă, o armă sau o formă de ameninţare pentru elevi.
Şcoala, aşa cum se desfăşoară ea acum în România, nu mai are legătură cu nevoile societăţii, a spus Marian Staş, expert în educaţie.
„Toate metodele sunt fix invers de ce au nevoie copiii, iar asta rezultă în rezistenţă scăzută, abandon şcolar. De exemplu, subiectele de la matematică de la evaluarea de ieri – prezenţa masivă a foarte multor subiecte extrem de uşoare, ne fac să ne îmbătăm cu apă rece. Copiii stau în sistemul ăsta de mistificare şi e normal să obţină rezultate din ce în ce mai slabe, iar legile Educaţiei ratează copios, trist şi mediocru o reformă reală a învăţământului românesc”, a spus Staş.
Elena Dobra, coordonator de programe educative a declarat că lipseşte motivaţia învăţării.
„Copiii din ziua de azi sunt învăţaţi de adulţi să-şi trăiască clipa. Ei nu pot să-şi ajute copiii acasă, dar nu sunt de acord să-şi lase copiii să fie ajutaţi. Noi nu avem măsuri ca în alte state împotriva părinţilor care nu-şi lasă copiii la şcoală. Elevul nu mai este motivat să înveţe, nu are modele reprezentative în societate pentru că valorile s-au inversat”, a subliniat Elena Dobra
