Planul Simion, susţinut de prof. dr. Avram Fiţiu: Noi avem în orice sat din România mai multe feluri de mâncare decât în orice sat francez, dar noi nu suntem în UNESCO

Planul Simion, susţinut de prof. dr. Avram Fiţiu: Noi avem în orice sat din România mai multe feluri de mâncare decât în orice sat francez, dar noi nu suntem în UNESCO

Profesorul Avram Fiţiu, conf. dr. în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj, a prezentat Planul Simion pentru gospodăria ţărănească.

Proiectul a fost abordat din două perspective: economică şi socio-culturală şi are ca scop principal prevenirea şi oprirea fenomenelor de îmbătrânire şi depopulare care au loc în satul românesc, împreună cu protejarea tradiţiilor şi potenţarea resurselor agricole.

”Este nevoie de o schimbare completă de paradigmă, în care gospodăria ţărănească să îşi primească locul pe care îl merită din punct de vedere politic, economic, social şi cultural.

Gospodăria ţărănească trebuie prin lege să fie declarată obiectiv de siguranţă naţională, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Europa, pentru a putea să ne propunem un obiectiv serios, şi anume suveranitatea acestei ţări, ca în 2030 sa mâncam mâncare românească şi să nu mai importam, ceea ce se întâmpla la ora actuală.

Cheltuim 30 de miliarde de euro în şapte ani, ca să mâncăm o mâncare chimizată din exterior. Este destul de ruşinos. Pentru acest obiectiv avem două direcţii majore pentru satul românesc, o renastere din punct de vedere economic şi socio-cultural”, a declarat prof. Avram Fiţiu.

Potrivit iniţiatorilor, planul trebuie să îndeplinească atât criterii europene, cât şi naţionale. Din punct de vedere european, sunt patru politici care trebuiesc îndeplinite: strategia europeană de la fermă la consumator; strategia pentru biodiversitate; conceptul european de arhitectură verde şi programul european de acţiune pentru agricultura ecologică.

Pe plan autohton, prof. Avram Fiţiu a explicat faptul că trebuie schimbată percepţia asupra ţăranului român, statut care ar trebui chiar recunoscut prin lege, iar ţăranul român trebuie instruit şi educat corespunzător, prin şcoli profesionale dedicate.

”N-ai nici măcar o lege care să spună cum te cheamă. Astăzi te numesc în fel şi chip din punct de vedere legal: ba te numesc fermier, care înseamnă arendaş în limba franceză, ba te numesc exploatant agricol, ba te numesc agricultor, ba te numesc, în batjocură, ţăran.

Ei bine, trebuie să avem o lege, ca pentru avocaţi, ca pentru notari, să ştim cum ne cheamă. Dacă ne cheamă ţăran, înseamnă stăpân de pământ şi am nevoie de o lege care să îmi dea statut juridic şi fiscal, pentru a şti cum mă cheamă, ce drepturi am şi ce obligaţii am în societate”, a explicat prof. Avram Fiţiu, în cadrul conferinţei de presă.

Importanţa acestor aspecte a fost subliniată şi de către prof. Avram Fiţiu, care a făcut o comparaţie culturală dintre situaţia autohtonă şi cea din Franţa.

”Noi avem în orice sat din România mai multe feluri de mâncare decât în orice sat francez, dar noi nu suntem în UNESCO. Acum am reuşit, împreună cu Franţa şi alte opt ţări, să intrăm în UNESCO pe transhumanţă.

Mi-a luat trei ani de zile ca să demarez acest proiect în 2020, când eram în minister, şi astăzi avem primul pas făcut. Acum sunt alte dosare pe rol, cum ar fi oina, cultura fânului”, a povestit prof. Avram Fiţiu, în exclusivitate pentru Agro TV.

Afla mai multe despresimionaurfitiu
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt