Anul acesta a fost „sălbatic”, plin de zgomot, furie şi situaţii nemaivăzute în Congresul SUA, care, pe fondul luptelor interne ale republicanilor din Camera Reprezentanţilor, a legiferat puţin, lăsând puţin spaţiu pentru chestiuni urgente precum finanţarea guvernului şi continuarea ajutorului acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Congresul se va întoarce pentru sesiunea legislativă din 2024 la 8 ianuarie. Legislatorii se vor confrunta cu termenele-limită de 19 ianuarie şi 2 februarie pentru a rezolva problema cheltuielilor guvernamentale până în septembrie. Ei speră, de asemenea, să adopte un ajutor de urgenţă pentru Ucraina şi Israel, eventual cu prevederi legate de securitatea frontierelor americane, care nu au legătură cu aceste războaie.
Neaprobarea celor o duzină de proiecte de lege referitoare la cheltuieli pentru anul fiscal 2024 ar arunca agenţiile de la Washington în incapacitate de plată.
Cu alegerile prezidenţiale şi parlamentare din noiembrie care de-acum se apropie, Congresul ar putea cunoaşte încă un an de lupte, mai ales dacă haosul republican din Camera Reprezentanţilor, profund divizată, va continua.
RECORDURI
Trei evoluţii istorice au definit Congresul în 2023:
A fost nevoie de un număr record de 15 tururi de scrutin înainte ca republicanii să reuşească să îl aleagă pe reprezentantul Kevin McCarthy în funcţia de preşedinte al Camerei. Apoi, în decurs de numai nouă luni, un grup de ultraconservatori au făcut din el primul preşedinte al Camerei din istorie care a fost demis din funcţie şi a fost nevoie de trei săptămâni pentru a avea un nou preşedinte. Iar două luni mai târziu, reprezentantul republican George Santos a devenit primul membru care a fost expulzat din Cameră, deşi nu a fost condamnat pentru o infracţiune şi nici nu a luptat pentru Confederaţie în timpul Războiului Civil din SUA.
Rezultatul acestor zvârcoliri a fost că, timp de mai mult de echivalentul unei luni întregi, Camera nu a putut lucra la nicio lege, pentru că se lupta să înăbuşe anarhia republicană.
În timp ce rebeliunile republicanilor ultraconservatori zguduiau Camera Reprezentanţilor, Senatul a fost relativ potolit, lucrând dincolo de liniile de partid pentru a redacta o duzină de proiecte de lege privind cheltuielile pentru 2024 - deşi niciunul nu a devenit încă lege - şi încercând să confirme cât mai mulţi dintre candidaţii la funcţii judiciare propuşi de preşedintele democrat Joe Biden, care intră în ultimul an al primului său mandat.
VICTORII
Şi totuşi, cu tot scandalul din Cameră, legislatorii au reuşit să îndepărteze la limită câteva dezastre. Au evitat declanşarea unui default istoric al datoriei americane în luna iunie, cu un acord care a făcut economii minore la buget. Imediat a devenit subiect de controversă, deoarece republicanii ultraconservatori din Camera Reprezentanţilor au refuzat să accepte cheltuielile mai mari autorizate prin acord. Şi, la limită, în octombrie şi noiembrie, nu a existat nicio închidere a guvernului, deoarece proiecte de lege pentru finanţare federală provizorie au făcut ca agenţiile americane să funcţioneze totuşi.
De asemenea, într-o victorie legislativă importantă, un proiect de lege privind politica de apărare a fost promulgat, autorizând un nivel record de 886 de miliarde de dolari pentru cheltuielile militare anuale. Legea este cu atât mai importantă pentru România cu cât prevede şi o strategie pentru Marea Neagră.
Acest an relativ neproductiv al Congresului a contrastat cu anul 2022, când Congresul controlat de democraţi a adoptat o lege majoră de investiţii în infrastructură, investiţii record pentru combaterea schimbărilor climatice şi reducerea preţurilor la medicamentele eliberate pe bază de reţetă, precum şi primele controale importante asupra armelor de foc din ultimele decenii.
MOMENTE COLORATE
Anul care tocmai trece poate că nu a fost consistent în materie de legiferare, dar nu a dus lipsă de momente colorate.
Democraţii din Congres s-au îngrijorat în privat de vârsta lui Joe Biden (81 de ani), care se pregăteşte pentru realegere. Republicanii din Senat s-au temut că liderul lor, Mitch McConnell (81 de ani), ar putea să nu mai fie la înălţimea funcţiei, mai ales după două episoade în care a pur şi simplu s-a pierdut şi a rămas mut în faţa camerelor de filmat, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la sănătatea sa.
Democratul Joe Manchin a anunţat că nu va mai candida pentru realegere în statul său natal, Virginia de Vest, solid republican. Dar a refuzat să spulbere speculaţiile că ar putea candida ca independent la prezidenţiale. Ieşirea sa pune un obstacol în încercarea democraţilor de a-şi păstra majoritatea în Senat la alegerile din noiembrie.
Pe de altă parte, Camera a autorizat o anchetă de destituire a lui Biden, chiar dacă anchetatorii republicani nu au dezvăluit dovezi ferme de nereguli în activitatea preşedintelui. Iar reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene s-a folosit de o audiere a Congresului pentru a arăta imagini grafice stânjenitoare susţinând că îl au ca protagonist pe fiul lui Biden, Hunter.
Între timp, trei democraţi din Camera Reprezentanţilor au fost cenzuraţi: Adam Schiff, pentru că a investigat comportamentul lui Trump când acesta era preşedinte; Jamaal Bowman, pentru că a declanşat alarma de incendiu într-o clădire de birouri a Camerei, când nu era niciun incendiu; şi Rashida Tlaib, o americancă de origine palestiniană, pentru comentariile pe care le-a făcut cu privire la războiul Israelului cu Hamas.
Când a fost ales speaker, McCarthy a declarat triumfător: "Este timpul ca noi să fim un control şi să asigurăm un anumit echilibru faţă de politicile preşedintelui". Acum, McCarthy a anunţat că se retrage din Congres la 31 decembrie, un deznodământ la fel de straniu ca şi anul legislativ care tocmai a trecut.
