Anul trecut, populaţia ungară a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri şi servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetăţeni ai UE. Cel puţin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%, relatează publicaţia de opoziţie Nepszava, citată de Rador Radio România.
Există acum un pericol real ca bulgarii să depăşească Ungaria în acest an.
Cifra ungară a fost cu un punct procentual mai bună decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbuşit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflaţiei ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un şoc atât de puternic la nivelul inflaţiei şi al consumului în alte ţări din UE, aşa că există o şansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puţin şase luni pentru a afla.
Economiştii şi sociologii folosesc mai multe metode pentru a măsura bunăstarea şi sărăcia, dintre care consumul individual este unul dintre cei mai utili indicatori. În plus, Eurostat calculează datele privind consumul pentru ţările UE la paritatea puterii de cumpărare, ceea ce compensează diferenţele datorate diferenţelor de curs de schimb şi diferitelor niveluri de preţ, adică se măsoară consumul real.
Eurostat a calculat că, în 2022, Luxemburg a avut cel mai mare consum pe cap de locuitor, cetăţenii cheltuind 138% din media UE, urmat de Austria şi Germania, pe care Ungaria doreşte să îi ajungă din urmă.
În aceste două ţări, 118% din media UE a fost cheltuită pentru consum. În partea de jos a listei se află Bulgaria, cu 69% din media UE, a doua cea mai săracă ţară fiind Ungaria, cu 71% din consumul UE, iar a treia cea mai săracă ţară din partea de jos este Croaţia şi Letonia, cu câte 76-76%.
România este deja la ani lumină distanţă de cifrele de consum din Ungaria.
În România, anul trecut, au cheltuit 86% din media UE, ceea ce nu se compară cu Ungaria, care a cheltuit 71%. În ultimii ani, economia României a demonstrat o recuperare puternică a decalajelor, după cum reiese din datele privind consumul românesc. De asemenea, ţara a avut o inflaţie semnificativ mai mică în acest an, dar şi economia sa creşte mai rapid decât cea a Ungariei. Numărul mare de lucrători migranţi români care îşi trimit veniturile acasă este un factor important în creşterea rapidă a consumului, spun cercetătorii.
Potrivit obiectivului Guvernului Orbán, Ungaria ar trebui să fie una dintre cele mai locuibile cinci ţări din Europa până în 2030, un obiectiv stabilit pentru prima dată de premierul ungar Viktor Orbán în 2018 şi repetat de mai multe ori de atunci. Celălalt obiectiv a fost acela de a atinge 90% din dezvoltarea economică a Austriei până la acea dată. Deşi Ungaria stă ceva mai bine din punct de vedere al produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, obiectivul Guvernului este complet nerealist atunci când ne uităm la cifrele de consum.
La nivelurile actuale de recuperare a decalajelor, Ungaria ar putea ajunge din urmă Austria în aproape 50 de ani. Un obiectiv mai realist ar fi acela de a se apropia de nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, dar acest lucru ar necesita un efort major din partea politicii economice ungare.
