Oraşul turcesc Adana a devenit o localitate fantomă după cutremurele devastatoare din Turcia, pentru că oamenii au fugit în zone cu clădiri mai joase, a povestit la Prima News Ana Maria Gunsel, româncă stabilită acolo. „Nu mai este nimeni în oraş, fiecare care a avut unde să se ducă şi-a luat prietenii şi rudele şi a plecat, noaptea e întuneric în oraş, nu din lipsa luminii, ci din cauză că nu mai sunt locuitori”, a mărturisit românca.
“Noi ne-am retras la ţară, cam la 55 de kilometri de Adana, unde este mai sigur, pentru că replicile sunt foarte puternice, de peste 5 grade. Erau aglomerate autostrăzile, dar se putea circula şi ne-am aprovizionat pe drum, altfel am fi murit de foame. Salvatorii ajung foarte greu cu mâncare, chiar cu pâine, cam unul din cinci magazine este deschis. Ne este imposibil să comunicăm cu apropiaţii din cea mai afectată în zonă pentru că structurile de comunicaţii sunt căzute”, a spus Ana Maria Gunsel.
Pe lângă asta, sinistraţii, al căror număr ar putea ajunge la 14 milioane, suferă şi de frig, pentru că temperaturile sunt scăzute, uneori ninge şi sunt furtuni, a declarat românca din Turcia.
„Sunt clădiri terminate acum şase luni de zile şi scria pe ele că sunt rezistente la cutremur, dar au căzut ca nişte piese de domino. Este o lecţie teribilă pentru întreaga lume, care trebuie să urmărească ce se întâmplă aici”, a spus Ana Maria Gunsel.
Seismologul Mihai Diaconescu a explicat că replicile vor continua, dar magnitudinea acestora se va reduce şi că vor dispărea când magnitudinea va in seismicitatea zonei. „E puţin probabil ca aceste cutremure să influenţeze Vrancea, dar nu e exclus”, a explicat expertul.
Capitala însă ar avea de suferit cel mai mult în cazul unui cutremur în Vrancea, a declarat prefectul Toni Greblă. „Dacă nu trecem de la îngrijorare şi promisiuni la fapte, după o săptămână tragedia din Turcia se va estompa şi după câţiva ani vom constata că sunem în aceeaşi stare. Trebuie ca autorităţile locale şi organismele centrale să elaboreze un plan realist - multe blocuri în loc să fie consolidate e mai normal să fie dărâmate, cum ar fi cele construite în anii 50-60. Pentru clădirile istorice există acum tehnologii speciale care le pot oferi rezistenţă la cutremure de până la 8 grade”, a spus Greblă.
În momentul de faţă sunt 2400 de clădiri cu risc seismic inventariate, dar, de fapt, nu cunoaşte nimeni numărul real, a precizat Greblă. „Bani există şi capacitate de a le face, dar multe din clădirile vechi au situaţia juridică încurcată, sunt mulţi locatari care nu înţeleg că trebuie să se mute de acolo pentru renovare”, a subliniat prefectul Capitalei.
