Ministrul de Interne Cătălin Predoiu anunţă, în mesajul transmis de Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane, că în acest an au fost desfăşurate 125 de acţiuni operative, fiind desfăşurate aproape 700 de percheziţii, iar peste 640 de persoane sunt cercetate pentru infracţiuni asociate traficului de persoane, 25 de grupuri infracţionale fiind destructurate. ”Ne revine responsabilitatea de a dezvolta şi implementa programe eficiente de prevenire, informare şi educare pentru a contracara atragerea şi recrutarea victimelor, precum şi pentru a sensibiliza populaţia cu privire la consecinţele abuzurilor (fizice, psihice) şi exploatării asupra victimelor, mai ales asupra dezvoltării normale a copiilor şi tinerilor”, afirmă ministrul.
El afirmă că traficul de persoane reprezintă un fenomen infracţional transnaţional, generat de factori prezenţi atât în statele de origine, cât şi în statele de destinaţie, iar cooperarea permanentă cu partenerii externi, intensificarea schimbului de informaţii şi coordonarea acţiunilor comune sunt esenţiale pentru combaterea eficientă.
Conform lui Predoiu, România se numără printre principalii furnizori de informaţii operative, cazuri de succes şi model de expertiză pe linia combaterii traficului de persoane, la nivel european. Echipele comune de anchetă cu partenerii externi sunt un factor important în eforturile internaţionale de destructurare a grupurilor infracţionale implicate în traficul de persoane, un exemplu de bune practici fiind colaborarea cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu care România a semnat, în luna mai a acestui an, un Plan Comun de Acţiune.
”Am subliniat la preluarea mandatului de ministru al Afacerilor Interne că printre principalele obiective ale acestui minister extrem de complex vor fi combaterea traficului de persoane şi combaterea traficului de droguri. Am cerut structurilor MAI o abordare profesionistă, integrată, valorificând experienţa cazurilor rezolvate, dar şi pe cea a agenţiilor de aplicare a legii din alte ţări. Trebuie să ne adaptăm metodele şi modul de acţiune ţinând cont de faptul că traficanţii sunt oportunişti, lipsiţi de scrupule care ştiu să profite de expansiunea tehnologiei şi noile mijloace de comunicare pentru a atrage persoanele vulnerabile. O componentă importantă a acestor demersuri este reprezentată de creşterea nivelului de informare privind riscurile şi implicaţiile asociate traficului de minori având în vedere că aceştia pot fi uşor induşi în eroare cu ajutorul noilor tehnologii, aplicaţii şi reţele de socializare. Copiii sunt categoria cea mai lipsită de apărare în faţa cruzimii traficanţilor aşa că ne revine nouă obligaţia de a face tot ce este posibil pentru ca cei mici să nu devină victime”, subliniază ministrul de Interne.
Cooperarea între instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi sectorul privat reprezintă, cu siguranţă, un instrument central în ansamblul eforturilor naţionale de prevenire a traficului de persoane, consideră Cătălin Predoiu.
”Având în vedere că în această perioadă se lucrează la elaborarea Strategiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane pentru următorii ani, solicit membrilor grupurilor de lucru maximă implicare pentru găsirea celor mai bune soluţii, inclusiv prin valorificarea lecţiilor învăţate din aplicarea Strategiei anterioare, considerată un îndrumar în coordonarea eforturilor de combatere a traficului de persoane de către expertul independent care a evaluat-o. Avem nevoie de obiective clare, măsurabile şi acţiuni concrete pentru reducerea consecinţelor şi a dimensiunilor traficului de persoane”, declară el.
În opinia sa, în paralel cu dezvoltarea capacităţii de investigare a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori pentru a obţine condamnarea în instanţă a traficanţilor, este nevoie de un efort comun şi susţinut pentru consolidarea şi diversificarea demersurilor de prevenire a traficului de persoane, precum şi pentru asigurarea sprijinului de specialitate şi protecţie a victimelor traficului de persoane, inclusiv asistenţă medicală şi consiliere psihologică, cu rol esenţial în procesul de recuperare şi reintegrare socială.
”Ne revine responsabilitatea de a dezvolta şi implementa programe eficiente de prevenire, informare şi educare pentru a contracara atragerea şi recrutarea victimelor, precum şi pentru a sensibiliza populaţia cu privire la consecinţele abuzurilor (fizice, psihice) şi exploatării asupra victimelor, mai ales asupra dezvoltării normale a copiilor şi tinerilor”, conchide Predoiu.
