Statele Unite interzic importul de petrol şi gaze din Rusia. Decizia fără precedent este luată ca sancţiune aplicată
Rusiei pentru invazia în Ucraina, iar anunţul preşedintelui Joe Biden a fost salutat şi de preşedintele Volodimir Zelenski.
Europa nu poate lua, însă, această decizie, dar lucrează la un plan de reducere a importului de petrol şi gaze din Rusia
cu două treimi. Uniunea Europeană importă 40% din necesarul de gaze din Rusia.
Statele Unite ale Americii au luat o decizie fără precedent. Joe Biden a anunţat că interzice importul de petrol şi gaze
din Rusia
Decizia Statelor Unite a fost apreciată de preşedintele Volodimir Zelenski.
Şi Marea Britanie a anunţat o decizie similară până la finalul anului. Deşi îşi doreşte independenţa energetică, Uniunea
Europeană nu poate interzice importul de petrol şi gaze din Rusia. Comisia Europeană propune însă reducerea cu două
treimi a importurilor de gaze ruseşti până la finalul anului. Planul, denumit RE-PowerEU, sugerează renunţarea treptată
la folosirea gazelor pentru încălzirea populaţiei şi tranziţia către utilizarea energiei electrice.
Uniunea Europeană importă 90% din consumul său de gaze, iar Rusia livrează aproximativ 45% din aceste importuri.
Europa mai importă din Rusia 25% din necesarul de petrol şi 45% din necesarul de cărbune. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spune că europenii ar putea să diminueze căldura în casele lor pentru a contribui la lupta împotriva lui Vladimir Putin.
„Este greu. Este al naibii de greu, dar este posibil. O putem face şi o putem face rapid. Tot ce avem nevoie e curaj pentr a ajunge acolo. Dacă a existat vreo perioadă pentru a face asta, acum este timpul. Alegerile voastre privind câtă energie consumaţi vor decide cât de puternici suntem în reacţia noastră faţă de Rusia.” a declarat Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene
Şi România îşi doreşte independenţa energetică, aşa că premierul Nicolae Ciucă a anunţat deja primele măsuri.
Complexul Energetic Oltenia îşi va creşte capacitatea de producţie cu 300 de megawati, iar până la sfârşit anului va fi
dată în folosinţă centrala de la Iernut, care va furniza alţi 210 megawaţi. De anul viitor, după mai multe investiţii, 200 de
megawaţi vor fi furnizaţi de sistemul hidroenergetic.
Renunţarea la gazul şi petrolul rusesc vine însă şi cu o explozie a preţurilor, spun specialiştii
Exportatorii americani de gaze naturale lichefiate devin astfel principalii câştigători ai crizei de aprovizionare cu gaze din
Europa.
