Noile date prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) reprezintă o veste bună pentru români. Inflaţia a reintrat pe trend de scădere, ajungând la 7,2% în februarie 2024. Acesta reprezintă un avans semnificativ în comparaţie cu anul trecut, când ajunsese la 15,5%. BNR avertiza la acea vreme asupra riscului ca inflaţia să urce până la 17%.
Scăderea inflaţiei la o valoare cu o singură cifră este obiectivul pe care Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, şi l-a asumat înainte de preluarea conducerii Guvernului, confirmând angajamentul politic asumat de acesta cu privire la stabilizarea preţurilor. Este rezultatul măsurilor promovate de social democraţi privind plafonarea preţurilor la energie şi limitarea adaosurilor comerciale la alimente. Un alt factor care a stabilizat preţurile îl reprezintă investiţiile (+20%), inclusiv în industria de procesare a alimentelor. Aceste investiţii au generat o reducere a deficitului comercial al ţării cu peste 5 miliarde de euro anul trecut. Sunt bani care nu au mai fost plătiţi pe mărfuri din import, au rămas în ţară şi au circulat producând plusvaloare în economie.
Miliarde de euro salvate în favoarea producătorilor români
Iar România a continuat acest traseu şi la început de an, în ianuarie 2024 deficitul comercial consemnând o scădere de peste 15% faţă de ianuarie 2023. Asta arată că există toate premisele ca alte câteva miliarde de euro să rămână şi anul acesta în economie. Adică la firmele româneşti şi la producătorii locali care vor avea astfel resurse pentru a se dezvolta, de a angaja noi salariaţi, de a cumpăra utiaje mai performante care să le asigure productivititate mai mare şi deci, şansa de a vinde produse la preţuri mai competitive.
Dealtfel, în domeniul alimentar, raportat la 2023, preţurile au scăzut cu 30% la făină, cu 27% la ulei, cu 25% la mălai, cu 12% la margarină, cu 9% la unt, cu 9% la zahăr, cu 5% la lapte de vacă şi 2% la ouă, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Anul trecut, la acest moment, statistica oficială consemna exact contrariul: creşteri de 27% la făină, 26% la mălai, 24% la pâine, 35% la cartofi, 30% la ulei, 35% la margarină, 20% la carne, 33% la lapte, 45% la unt, 34% la brânză si 64% la zahar. Acest lucru ar trbui să însemne şi o reducere a presiunii puse în ultimul an de bugetul fiecărei familii de români.
In plus, există toate premisele ca în 2024 trendul de stabilizare a preţurilor să continue, pe fondul creşterii producţiei agricole. Aceasta este anticipat de specialiştii care realizează analiza ”Key Figures of the European Foodchain” pentru Eurostat. ”Este de aşteptat ca România, ţară care ocupă un loc proeminent în mai multe categorii la nivel european, să-şi întărească poziţia. Mai mult, dacă vorbim pe termen mediu, chiar substanţial, graţie unor investiţii care să vizeze infrastructura şi modernizarea sectorului agricol, dar şi în procesare. Valorizându-şi astfel acel considerabil potenţial neexploatat pe care-l deţine”, afirmau aceştia într-un comentariu referitor la cifrele din 2023.
Schemele de ajutor de stat din agricultură, rol esenţial
Investiţiile la care se face referire sunt o prioritate pe agenda PSD şi a Guvernului Ciolacu. În pachetul de măsuri de spriijin pentru economie s-au alocat 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România şi prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri, aceştia din urmă beneficiind şi de 300 milioane de euro grant drept capital de lucru. Apoi, programul multi-anual INVESTALIM prevede aplicarea unei scheme de ajutoare de 600 de milioane de euro (2,9 miliarde de lei) pentru firmele româneşti producătoare de alimente care fac investiţii în unităţi de industrie procesare. Creditul fermierului şi subvenţionarea cu 50% a energiei pentru irigaţii, sprijinul de urgenţă pentru fermierii afectaţi de importurile de cereale din Ucraina acordat în 2023, sau cele 270 de milioane de lei pentru subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe care agricultorii o vor primi în acest an, au contribuit sau o vor face pentru a asigura eficienţa activităţii în acest sector.
Sunt măsuri de care beneficiază agricultorii, atât ca business, dar şi din perspectiva bunăstării familiilor lor, în contextul în care, spune ultima statistică realizată la nivel european, România este, alături de Grecia, pe prima poziţie a ierarhiei numărului de ferme care sunt afaceri individuale. O agricultură românească mai performantă, însoţită de facilităţi de procesare de ultimă oră, înseamnă mai multe produse mai bune, mai diversificate şi, nu în ultimul rând, mai ieftine.
