Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ajunge din nou sub lupa Comisie Europene. De această dată, capitolul
problematic este digi-talizarea. Experţii europeni spun că există diferenţe de zeci de milioane de euro, de la un
document la altul, iar costurile indicate de Executivul de la Bucureşti nu ar fi justificate.
În mai multe proiecte privind digitalizarea, autorităţile române au încercat să obţină finanţare prin PNRR pentru salariile angajaţilor sau au vrut să strecoare diverse cumpărături fără legătură cu obiectul vizat.
În ceea ce priveşte spaţiul virtual de stocare al Guvernului de exemplu, există diferenţe de zeci de milioane de euro. Calculele nu sunt clare, spun experţii Comisiei Europene, iar costurile furnizate în documentul de referinţă nu corespund cu costul citat pentru măsură.
Un alt subcapitol taxat de Comsie este e-sănătate, autorităţile române sunt chestionate în legătură cu costurile consultanţei de 3,8 milioane de euro, în plus, autorităţile europene sunt nelămurite ce legătură au EKG-urile cu telemedicina.
Nici capitolul investiţiilor pentru informatizarea sistemului judiciar nu i-a mulţumit pe experţii comisiei europene. Aceştia cer clarificări în privinţa banilor solicitaţi de Executivul de la Bucureşti pentru plata personalului.
Minstrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman a reacţionat pe reţelele de socializare, precizând că solicitările Comisiei Europene nu trebuie interpretate ca pe un refuz al planului României. Dialogul dintre Guvern şi Comisia Europeană pentru aprobarea finală a planului este pe ultima sută de metri, a comentat ministrul.
