30 de miliarde de euro ar trebui sa primeasca Romania de la UE prin Planul National de Redresare şi Rezilienţă, însă negocierile de la Bruxelle s-au blocat. Nu doar pentru România, ci pentru toate membrele Uniunii, în afară de
Portugalia. Comisia Europeană nu e dispusă să finanţeze proiecte tradiţonale de dezvoltare. Sebastian Zachman ne explică miza şi intenţiile fiecărei părţi.
Pe scurt, Romania încearcă să foloseasca banii din PNRR ca să reducă decalajele fata de restul statelor UE.
Iar Comisia Europeana nu mai e dispusa sa aloce bani pentru drumuri si poduri, ci pentru proiecte inovatoare din
zona tehnologiei si a cercetarii. Concret, in timp ce Romania trebuie sa construiasca spitale, statele din Vest sunt la un alt nivel: investesc in laboratoare medicale pentru a descoperi noi vaccinuri. Alt exemplu: in timp ce Guvernul Citu cere bani pentru a racorda populatia la gaze, statele din Vest trec la instalatii pe baza de hidrogen.
În ceea ce priveşte priorităţile altor ţări europene, Germania, de exemplu, a propus un plan axat pe doar doua punctecheie: tranzitia verde si digitalizarea. Franta mizeaza pe trei chestiuni: incluziunea sociala, mediul
si industria. Italia este un caz apropiat de Romania: Guvernul de la Roma a stabilit 6 prioritati pentru atragerea fondurilor europene, printre care insfrastructura, santatea si educatia.
în aproximativ două săptămâni, premierul Florin Citu si minsitrul Fondurilor Eropene Cristian Ghinea vor avea
o noua runda de negocieri la Bruxelles. MIza este imensa: sansa Romaniei de a prinde din urma lumea civilizata.
