Odată cu fiscalizarea, bacşişul pare să fi intrat în pământ. Datele Ministerului de Finanţe arată că în cele trei luni de când generozitatea e taxată cu 10%, clienţii restauratentelor şi cafenelelor ar fi lăsat chelnerilor doar 11 milioane de lei. E ridicol, spun analiştii economici. În ciuda eforturilor statului de a legifera în domeniu, bacşişul rămâne într-o zonă gri a economiei.
De obicei, bacşişul lăsat de clientul român echivalează cu 10% din valoarea consumaţiei. Statisticile arată că nu suntem nici mai generoşi dar nici mai zgârciţi decât majoritatea europenilor. În restul continentului, lucrurile stau cam la fel. Excepţie de la regulă sunt norvegienii şi sârbii, care lasă un bacşiş de până la 20%
În alte regiuni de pe glob, situaţia stă diferit. Americanii sunt cei mai darnici.La polul opus, în China, Taiwan, Japonia sau Coreea de Sud, bacşişul este considerat o insultă la adresa celui care serveşte.
În ceea ce priveşte România, ultimele 3 luni sunt complet atipice. De la 1 ianuarie de când bacşiul a fost impozitat, o piaţă evaluată de specialişti la aproximativ 1,5 miliarde de lei s-a evaporat. Statul a reuşit să colecteze în 3 luni doar 1,1 milioane de lei.
