Trecem în fiecare zi pe lângă locurile în care îşi petrecea timpul cel mai mare poet al României. Astăzi, la 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, prea puţini ne mai aducem aminte de plopii fără soţ de pe strada Căderea Bastiliei , de lângă Piaţa Romană din Capitală. Iar prea puţini mai ştim versuri din Luceafărul, poezie intrată în cartea recordurilor ca fiind cel mai lung poem de dragoste.
Deşi născut la Botoşani şi cu o copilărie petrecută în Ipoteşti, o bună parte din viaţa lui Eminescu se leagă de capitală. Prinşi în agitaţia urbană, oamenii uită că trec prin câteva locuri simbolice.
Nu departe de strada cu plopi se află şi cea care îi poartă numele marelui poet. Deşi locuiesc, lucrează sau trec zilnic pe aici, oamenii au uitat de însemnătatea zilei de 15 ianuarie.
Pe lângă timpul petrecut scriind poezii, Mihai Eminescu a fost timp de mai mulţi ani redactor la ziar.
Luceafărul poeziei româneşti a scris poeme până în ultimele clipe ale vieţii. Imediat după moartea sa, cei care îi admirau operele au găsit în halatul în care şi-a dat ultima suflare, un carneţel cu ultima poezie scrisă: Viaţa şi stelele-n cer.
