Creşterea preţurilor la energie a fost una dintre principalele cauze ale inflaţiei în multe ţări. România a fost primul stat european care a luat decizia de a plafona preţurile la energie şi gaze. Această măsură a fost propusă de PSD la momentul în care a intrat la guvernare alături de liberali. Deşi opoziţia a cerut Guvernului Ciolacu să renunţe la această măsură pentru că preţurile s-ar fi stabilizat, vedem că încă există o instabilitate pe piaţă. În luna mai preţul de tranzacţionare la energie electrică a crescut masiv.
În contextul actual al pieţei energetice din România, Partidul Social Democrat vrea menţinerea plafonării preţurilor la energie. Această măsură vine pe fondul unei creşteri semnificative a preţurilor energiei electrice pe piaţa de achiziţie pentru ziua următoare (PZU), un fenomen recent observat în luna mai 2024.
Conform datelor furnizate de operatorul pieţei OPCOM, preţul mediu PZU pentru luna mai 2024 a atins 406 lei/MWh. Comparativ cu luna aprilie 2024, când preţul mediu era de 298 lei/MWh, această creştere de 36% este notabilă, mai ales în contextul în care luna mai nu este, în mod tradiţional, caracterizată de preţuri mărite sau un consum ridicat. De asemenea, această creştere de preţ reprezintă o inversare a trendului descendent din primele luni ale anului, potrivit economica.net.
Un factor important în creşterea preţurilor din mai este decuplarea pieţei spot româneşti, precum şi a celorlalte pieţe din zona balcanică, de reţelele din Ungaria. Problemele de reţea din Ungaria au împiedicat importul de energie ieftină din vestul Europei, în special din surse regenerabile, către România, pe parcursul mai multor zile. Acest fapt a dus la o presiune suplimentară asupra preţurilor locale, care au depăşit chiar şi nivelul de 400 lei/MWh reglementat prin mecanismul de achiziţie centralizată MACEE, notează economica.net.
Schema de plafonare la energie, menţinută de PSD
Schema de plafonare şi compensare la gaze şi energie electrică continuă încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, până în 2026, la piaţa liberă, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptată recent de Guvernul Ciolacu. Actul normativ prevede şi noi plafoane, mai mici, pentru consumatorii casnici şi pentru companii.
”Le-am promis românilor că menţinem plafonarea preţurilor la energie şi gaze până în primăvara lui 2025. Azi, facem un pas în plus şi modificăm plafoanele în favoarea consumatorilor! Este normal să ţinem cont de tendinţa de reducere a preţurilor la energie şi gaze la nivel european. Populaţia şi economia rămân în continuare protejate! Şi ne asigurăm, de asemenea, că revenirea la piaţa liberă se face etapizat, până în 2026, cu preţuri corecte pentru români”, a declarat Marcel Ciolacu, în aprilie.
Schema de plafonare propusă de PSD clasează România pe locul 4 la cel mai accesibil gaz şi a cincea ţară cu cea mai accesibilă energie electrică în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană pe trimestrul 3 din 2023.
La nivel european şi naţional o tendinţă de scădere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, ba chiar, în unele cazuri, preţurile au scăzut sub pragurile de plafon. Motiv pentru care Guvernul Ciolacu a actualizat şi plafoanele, astfel încât aceste scăderi să se reflecte şi în facturile clienţilor finali. Modificările au intrat în vigoare de la 1 aprilie.
În concluzie, propunerea PSD de menţinere a plafonării preţurilor la energie până în 2025 şi revenirea treptată la o piaţă liberă vine într-un moment critic pentru piaţa energetică din România. Cu preţurile în creştere şi liberalizarea pieţei la orizont, această măsură ar putea oferi un sprijin temporar atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei non-casnici, în faţa volatilităţii pieţei energetic
