Trei asociaţii ale magistraţilor atrag atenţia că România riscă o procedură de infringement şi sancţiuni financiare „severe” dacă nu se conformează hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) potrivit căreia judecătorii naţionali au puterea de a lăsa neaplicată o decizie a Curţii Constituţionale, fără a risca să fie sancţionaţi disciplinar, dacă respectiva decizie a Curţii Constituţionale naţionale vine în contradicţie cu dreptul european şi lasă neapărate interesele financiare ale Uniunii.
CJUE a arătat, marţea trecută, că dreptul UE are întâietate în faţa unei jurisprudenţe a unei curţi constituţionale naţionale, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale UE sau de corupţie. Instanţa europeană a mai spus că supremaţia dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.
Decizia CJUE a venit în contextul mai larg în care Curţiile Constituţionale din statele est-europene precum Polonia, Ungaria sau România, dar şi din Germania, au decis că deciziile lor au întâietate în faţa deciziilor CJUE şi a legislaţiei europene.