Puterile militare occidentale rămân fără muniţia pe care să o ofere Ucrainei pentru a se apăra de invazia pe scară largă a Rusiei, au avertizat marţi Marea Britanie şi NATO, în timp ce Casa Albă a transmis că ajutorul american poate dura câteva luni fără a fi nevoie de aprobarea finanţării din partea Congresului, relatează BBC şi Le Monde, citate de news.ro.
Ucraina lansează mii de obuze în fiecare zi, iar cele mai multe provin de la NATO.
Amiralul Rob Bauer, cel mai înalt oficial militar al NATO, a declarat la Forumul de Securitate de la Varşovia că "se vede de-acum fundul sacului". El a spus că guvernele şi producătorii din domeniul apărării trebuie "să-şi accelereze producţia într-un ritm mult mai alert".
Amiralul, care prezidează Comitetul militar al NATO, a declarat că zeci de ani de subinvestiţii au însemnat că ţările NATO au început să furnizeze arme Ucrainei având propriile depozite de muniţii deja pe jumătate goale sau chiar mai rău decât atât.
"Avem nevoie de volume mari. Calculul de tipul atunci când e nevoie, atât cât să fie suficient pe care l-am construit împreună în 30 de ani în economiile noastre liberale este bun pentru o mulţime de lucruri - dar nu şi pentru forţele armate, atunci când există un război în desfăşurare", a arătat amiralul.
Ministrul de stat pentru forţele armate din Marea Britanie, James Heappey, a declarat în cadrul aceluiaşi forum că stocurile militare occidentale "par cam subţiri" şi i-a îndemnat pe aliaţii din NATO să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, aşa cum s-au angajat să facă. "Dacă nu este acum momentul - când există un război în Europa - să cheltuim 2% pentru apărare, atunci când este?", a întrebat el retoric. De asemenea, oficialul a declarat că modelul cheltuielilor militare după principiul "la timpul potrivit" "cu siguranţă nu funcţionează atunci când trebuie să fii pregătit pentru lupta de mâine".
"Trebuie să menţinem Ucraina în luptă în această seară şi mâine şi poimâine şi răspoimâine. Şi dacă ne oprim, asta nu înseamnă că Putin se opreşte automat", a avertizat Heappey. Iar asta înseamnă, a adăugat el, "să continuăm să dăm, zi de zi, şi să ne refacem propriile stocuri".
Elefantul din cameră
"Elefantul din cameră este că încă nu toată lumea din alianţă cheltuieşt 2% din PIB pentru apărare. Acesta trebuie să fie nivelul minim al cheltuielilor noastre pentru apărare, nu plafonul", a cerut el.
"Când vine vorba de alianţă, SUA se uită din ce în ce mai mult la est şi la vest şi cred că, în mod justificat, colegii noştri din Congres trebuie să vadă că puterile europene îşi cheltuiesc în mod echitabil cei 2% pentru a asigura resursele NATO", a mai spus oficialul britanic.
Luni, miniştrii de externe ai UE au organizat la Kiev prima lor reuniune în afara blocului comunitar, promiţând continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Ministrul suedez al apărării, Pol Jonson, a declarat că este vital pentru Europa să îşi pregătească baza industrială de apărare pentru a sprijini Ucraina pe termen lung. "Pentru că acum săpăm destul de adânc în buzunarele noastre, în stocurile noastre", a arătat el. "Şi pe termen lung, cred că este crucial ca ucrainenii să poată procura materiale de apărare de la baza industrială din Europa. Am învăţat câteva lecţii dure aici despre scară şi volum, nu în ultimul rând când vine vorba de muniţia de artilerie", a punctat ministrul suedez.
Oficialul britanic a afirmat că, de la începutul invaziei din februarie 2022, Marea Britanie a oferit peste 300.000 de cartuşe de artilerie şi s-a angajat să ofere "alte zeci de mii" până la sfârşitul anului.
Departamentul de stat al SUA spune că, în aceeaşi perioadă, America a dat Ucrainei peste două milioane de cartuşe de artilerie de 155 mm standard NATO.
Atât de mare este dependenţa Kievului de muniţia americană încât există îngrijorări reale în rândul aliaţilor din NATO cu privire la posibilitatea ca Donald Trump să fie reales preşedinte anul viitor. Aceştia se tem că sprijinul militar american pentru Ucraina ar putea scădea dacă Trump ar căuta un fel de înţelegere politică cu Moscova.
Dificultatea este că, în ciuda încercărilor de a accelera producţia, Ucraina foloseşte muniţia mai repede decât o pot înlocui puterile occidentale.
Ţările NATO şi UE au convenit diverse planuri pentru a face schimb de expertiză, pentru a conveni contracte comune cu producătorii din domeniul apărării, pentru a subvenţiona producţia cât de mult pot, dar se pare că încă se luptă să facă faţă nevoilor. Analiştii spun că, în schimb, Rusia pare mult mai capabilă să îşi pregătească economia de război pentru a-şi reface propriile stocuri.
Ajutorul american va dura "câteva luni" fără o nouă finanţare din partea Congresului
Statele Unite îşi vor putea continua asistenţa acordată Ucrainei pentru "încă câteva luni" dacă Congresul nu va vota o nouă finanţare, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe.
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, a declarat că durata exactă va depinde de nevoile armatei ucrainene şi de ceea ce se va întâmpla "pe câmpul de luptă", odată cu apropierea iernii.
Congresul american, alcătuit în prezent din Senatul cu majoritate democrată şi Camera Reprezentanţilor cu majoritate republicană, are la dispoziţie aproximativ o lună şi jumătate pentru a adopta un buget anual, care ar trebui să includă un nou pachet pentru finanţarea sprijinului militar şi umanitar pentru Ucraina.
Guvernul federal american ar fi trebuit să aibă un nou buget de la 1 octombrie, dar tensiunile foarte puternice din cadrul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor au făcut imposibil orice vot. Situaţia a fost complicată şi mai mult de demiterea liderului conservator al Camerei, Kevin McCarthy.
"Ne-am angajat cu toţii să susţinem Ucraina atât timp cât va fi necesar", promite Jens Stoltenberg
"În timp ce Rusia îşi continuă războiul brutal, suntem cu toţii angajaţi să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar", a promis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o postare pe X (fostul Twitter). El a mai spus că întâlnirea organizată marţi de Joe Biden cu aliaţii, pentru a coordona continuarea ajutorului acordat Kievului, a fost "un bun schimb de opinii cu liderii NATO".
Joe Biden a organizat marţi o teleconferinţă cu mai mulţi lideri ai ţărilor aliate Statelor Unite pentru a "coordona continuarea asistenţei acordate Ucrainei", a anunţat Casa Albă într-un scurt comunicat. Potrivit aceleiaşi surse, preşedintele american a discutat cu premierul canadian, Justin Trudeau, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cu cancelarul german, Olaf Scholz, cu premierul italian, Giorgia Meloni, cu premierul japonez Fumio Kishida, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar şi cu preşedintele polonez Andrzej Duda, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul britanic Rishi Sunak şi ministrul francez de externe Catherine Colonna.
