Partidele pro-UE şi pro-NATO din România au reuşit să ţină piept extremei dreapte în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, dar puterea votului radical a sugerat că un candidat ultranaţionalist, pro-rus, ar putea câştiga în continuare preşedinţia săptămâna viitoare.
România a fost cufundată într-una dintre cele mai intense crize ale sale de la căderea comunismului, când Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al preşedintelui rus Vladimir Putin, a câştigat primul tur al alegerilor pentru importanta funcţie de preşedinte din 24 noiembrie, parţial pe spatele lui. o campanie TikTok de succes.
Rezultatele de duminică seara au arătat că politicienii tradiţionali au păstrat controlul asupra parlamentului, ţinând în picioare un val de extremă dreapta.
Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu era pe cale să obţină aproximativ 23 la sută din voturi, învingând Alianţa de extremă dreapta pentru Uniunea Românilor (AUR) cu 18 la sută, cu aproape 99 la sută din circumscripţii. raportare.
Ciolacu a salutat demonstraţia puternică a partidului său ca dovadă că ţara cu 19 milioane de locuiteori ar putea să se menţină pe traiectoria ei pro-UE: „Este un semnal important pe care românii l-au transmis clasei politice: să continue dezvoltarea ţării cu bani europeni, dar în acelaşi timp. este timpul să ne protejăm identitatea, valorile naţionale şi credinţa.”
Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliţie care ar putea include Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare, care s-a clasat pe locul al treilea cu aproximativ 14,5% din voturi, alături de alţii.
Când vine vorba de preşedinţie, tabloul este mai complex, întrucât nici PSD, nici PNL nu s-au calificat în turul doi.
În schimb, i-a revenit liberalei Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvaţi România (USR), să se înfrunte cap la cap cu Georgescu în turul doi al votului prezidenţial din 8 decembrie.
Pe cont propriu, USR – cu aproximativ 12 la sută din votul parlamentar – a fost în urma celor 18 la sută ale AUR de extremă dreaptă. În plus, două partide mai mici de extremă dreapta au câştigat 6% şi, respectiv, 7,5% din voturi.
Deci, mult va depinde de cine susţin alegătorii PSD şi PNL duminica viitoare.
