Apar noi semne de întrebare cu privire la situaţia de pe Bîstroe. O ambarcaţiune românească aflată în zonă ar fi detectat că adâncimea canalului ar fi de peste 9 metri, cu mult peste cifrele anunţate de ucraineni. Între timp, o navă a ţării vecine face curse repetate în zonă, fără a se cunoaşte motivul. Zilele acestea, România face măsurători, însă doar pe braţul Chilia.
Din imaginile surprinse pe o navă care s-ar afla pe Bîstroe se vede că adâncimea canalului ar depăşi în unele locuri chiar şi nouă metri. Asta deşi, conform autorităţilor ucrainene, pescajul apei era, în luna februarie, de 6 metri şi jumătate. Din aceste imagini surprinse pe o navă care s-ar afla pe Bâstroe se vede că adâncimea canalului ar depăşi în unele locuri chiar şi nouă metri. Asta deşi, conform autorităţilor ucrainene, pescajul apei era, în luna februarie, de 6 metri şi jumătate.
Astfel, navele româneşti au acces pe zona dintre Pătlăgeanca şi Periprava, pe o lungime de 94 de kilometri. Punând refuzul pe seama unor motive de securitate, ucrainenii nu ne-au dat voie între kilometrul 22 şi kilometrul 11.
Deşi România nu a primit acordul să facă măsurători în zonă, zilele acestea o navă de origine ucraineană este surprinsă pe radare ieşind şi intrând în repetate rânduri pe canal, din Marea Neagră.
Măsurătorile pe braţul Chilia au început vineri şi ar trebui să dureze în jur de 10 zile. Până acum, pe porţiunile scanate s-a detectat o adâncime de aproximativ 7 metri, care ar permite intrarea navelor mari de transport.
Specialiştii nu pot spune, încă, dacă ucrainenii au făcut sau nu lucrări de dragare pe acest segment al braţului. Autorităţile din ţara vecină sunt acuzate că la începutul anului au încercat adâncirea canalului Bâstroe, contrar convenţiilor internaţionale.
