O plimbare prin Bucureşti şi cel mai probabil în multe oraşe mari ale ţării se poate transforma rapid din plăcere în neplăcere. Este un subiect delicat, pe care, de cele multe ori, nu îl discutăm. Ne derajează, însă, foarte tare: atunci când avem nevoie, nu găsim o toaletă publică. Iar cele găsite sunt departe de a fi curate. Cât este o problemă a autorităţilor publice şi cât ţine de fiecare dintre noi, vedeţi într-un nou demers FOCUS PE EI.
Bucureştiul era considerat, în 2019, oraşul cu cel mai mare potenţial turistic la nivelul european. E drept că vorbim aici despre turismul de afaceri, nu de plăcere, dar chiar şi această categorie obişnuieşte face un pic de turism clasic.
Ca să afli cifrele la nivelul Capitalei, ai nevoie toate cele 7 primării. Primăria Generală şi toate cele 6 primării de sector. La începutul lui 2021 problemele financiare au determinat Primaria Generală să ceară ajutor de la primăriile de sector pentru aceste facilităţi. Neoficial, doar trei primării de sector - 1,2 şi 6 - au reacţionat la demers. Asta în condiţiile în care realitatea unei zi de lucru normală în Bucureşti înseamnă 3 milioane de suflete. Toţi în mişcare!
Până la transfomarea planurilor în realitate, situaţia de care te loveşti nu este deloc plăcută. Foarte neplăcut să dai peste un anunţ în momentele limită. E drept, în Gara de Nord mai sunt alte două grupuri sanitare. E mare nevoie şi de bani cash: 2 lei pentru taxă.
Experienţa nu transmite acest lucru. Poate fi mai multă curăţenie şi dotările pot fi cu mult mai bune. Nu de alta, dar vorbim de o un trafic intens de persoane şi de o carte de vizită pentru un oraş care se vrea turistic. Din imagini se observă că suntem departe de acest deziderat.
10 milioane de călători folosesc metroul bucureştean în fiecare lună, şi vor fi şi mai mulţi pe viitor. 2,5 lei costă o călătorie. Teoretic există bani pentru ca aceste toalete să fie întreţunute. NU facem referire la numărul lor, ci la calitatea serviciilor, a dotărilor. Este o diferenţă majoră între numrăul celor care tranzitează Piaţa Victoriei şi a celor care folosesc staţia Orizont de pe noua magistrală M5.
Mai rămân instituţiile publice. Teoretic accesul este limitat. Practic, portarii sunt înţelegători la nevoile celor care cer voie la toaletă, chiar dacă nu au treabă în acea instituţie. De cele mai multe ori bunăvoinţa se întoarce împotriva acestora.
Ajungem să folosim mult toaletele din benzinării sau ale restaurantelor din intersecţiile mari. Pare că nu există un plan sau o centralizare, toaletele sunt elemente care sunt tăiate din buget şi, astfel, un element normal într-un oraş civilizat este într-un număr subdimensionat.
foto: toaleteeco.blogspot.com/
