Românii sunt rezistenţi la acţiunea antibioticelor din cauza consumului fără reţetă, dar şi din cauză că medicamentele expirate sunt aruncate la întâmplare, a declarat la Prima News medicul Adrian Wiener, senator USR.
Politicianul propune o lege prin care să fie strict reglementat circuitul medicamentelor de la producător şi până la distrugerea moleculelor expirate sau neutilizate de pacienţi.
„Acum există doar o dispoziţie într-un ordin de ministru, care practic e trecută acolo ca să arate faptul că România se ocupă de deşeurile periculoase. Legea prevede modul în care se finanţează, locul în care se colectează, în farmacii, în recipiente unidirecţionale. Există deja în piaţă operatorii economici care se ocupă de asemenea tip de deşeuri. Creşterea de costuri este, de exemplu, în Franţa de 0,5 euro pe cutie. În România preţul medicamentului este impus, este cel mai mic din 12 state europene, la care se adaugă şi taxa de claw-back”, a mai spus senatorul USR.
„Măsurătorile în solurile din Bucureşti sunt îngrijorătoare privind antibiorezistenţa. Sunt molecule de sinteză care nu se degradează natural şi nu sunt filtrate de staţiile de tratare a apei. Trebuie introdusă responsabilitatea extinsă a producătorului, cum este la baterii. Producătorul asigură finanţarea şi ultima etapă de viaţă a produlsului respectiv, nu e normal ca statul sau farmaciile să răspundă de asta. În plus, trebuie şi consumatorii educaţi cum să se dispenseze de medicamentele rămase sau expirate”, a declarat Wiener.
Antibioticele şi alte medicamente ajung în apă şi de acolo în plante, pe care noi le consumăm, a precizat medicul. Antibiorezistenţa aduce riscul pe termen lung ca populaţia să înceapă să nu mai răspundă la antibiotice şi să nu mai putem trata infecţiile, a adăugat senatorul USR.
Simona Ionescu, farmacist, a subliniat că medicamentele care expiră sunt foarte dăunătoare.
„Preluarea şi distrugerea celor expirate este obligatorie pentru a feri apa freatică de contaminare cu produse farmaceutice. Trebuie făcută o separare între un medicament expirat şi produsele expirate sau folosite. Pacienţii se prezintă cu punga de medicamente, în care găsim tuburi de unguent, uneori chiar măşti, seringi şi cartuşe de insulină. Nu avem proceduri pentru gestionarea deşeurilor toxice şi farmaciştii se expun la contaminare. Ar trebui incluse în procedura de recuperare şi benzinăriile sau alte magazine care vând suplimente alimentare”, a spus Simona Ionescu.
În mod normal astfel de deşeuri ar trebui predate către o farmacie, dar farmaciile nu pot primi toate medicamentele şi să le distrugă pe cheltuiala lor, a precizat farmacista.
„Sunt distruse prin incinerare, fiecare farmacie are contracte cu firme specializate, dar pentru medicamentele rămase în stoc. Statul este cel responsabil şi ar trebui stabilită exact procedura prin care populaţia să se dispenseze de aceste deşeuri toxice. Farmaciile plătesc aproximativ 20 lei/kg”, a mai declarat Simona Ionescu.
Liderul federaţiilor de pacienţi, Vasile Barbu, a adăugat că Ministerul Mediului are instrumentele necesare pentru a controla asemenea domenii.
„Trebuie făcut un program naţional pentru protecţia mediului de materialele sanitare şi medicamentele expirate. Medicamentele de care pacientul nu mai are nevoie trebuie predate undeva şi trebuie un specialist să spună dacă mai pot fi folosite în circuitul de consum”, a precizat Barbu.
Peste 65 la sută din apele României au concentraţia maximă de antibiotice depăşită de 300 de ori.
