În Bucureşti se construieşte oriunde, orice şi oricât. În ultimii ani au apărut mii de blocuri şi, din acest motiv, străzile s-au îngustat. O situaţie ca aceea care a apărut în cazul incendiului din cartierul francez se poate repeta oricând. Din cauza spaţiului limitat, maşinile de pompieri nu au loc pe străzi şi salvatorii nu pot interveni la timp. S-a ajuns în acest punct pentru că în ultimii ani s-a construit haotic. Un vid legislativ ne-a adus în această situaţie, spun specialiştii în urbanism.
Misiunea pompierilor din Bucureşti e îngreunată deseori de străzile înguste. Salvatorii ştiu deja zonele cu probleme şi au o hartă cu străzile roşii, aşa cum le numesc ei.
Lăţimea unei autospeciale de pompieri este de aproximativ doi metri şi jumătate. În plus, mai au nevoie pe laterale şi de un spaţiu de 1,5 metri. Ei bine, pe unele străzi nu există atât de mult loc. Astfel că pompierii sunt nevoiţi să îşi lase maşinile la bulevard şi îşi duc misiunea la bun sfârşit cu greu.
Din păcate, nu există o lege clară care să stabilească ce lăţime trebuie să aibă o stradă. Specialiştii în urbanism spun că în 1989 a fost abrogată legea sistematizării. De atunci, a fost creat şi un vid legislativ.
Astfel că, în trecut clădirile şi casele au fost construite în aşa fel încât să rămână destul spaţiu pe stradă. Însă, acum fosta harta Capitalei nu mai seamănă deloc cu vechea harta.
Există foarte multe situaţii în care fostele drumuri agricole au devenit acum străzi urbane. Vina se pare că le aparţine autorităţilor locale, însă nimeni nu îşi asumă nimic.
