Şcolile româneşti trebuie să aibă psihologi care să le ofere elevilor consiliere adecvată la nevoie, spun specialiştii în domeniu.
„E nevoie de prevenire, nu de soluţii după ce se întâmplă actele de violenţă. Avem nevoie de un consilier psiholog în şcoală, ceea ce nu este în lege în momentul de faţă. Cazurile semnalate la telefonul copilului arată că părinţii vor să-şi mute copilul în altă şcoală, dar scăderea notei la purtare, demiterea directorului, reţinerea vinovaţilor – acestea nu sunt soluţii. Astfel, un copil traumatizat deja este traumatizat din nou şi ar trebui implicaţi părinţii cât mai mult”, a declarat la Prima News Cătălina Surcel, de la Telefonul Copilului.
Bulying-ul poate începe ca o joacă, apoi se ajunge la bătaie, la cuvinte urâte şi stigmatizare, a explicat Diana Udrea, de la Fundaţia pentru Educaţie. „Ştim că de aici se poate ajunge la depresie şi la suicid. Trebuie un dialog real cu psihologi reali. Consilierii şcolari nu sunt de ajuns”, a spus ea.
Daniela Vasilescu, preşedintele Fundaţiei pentru Educaţie, a precizat că şi părinţii trebuie consiliaţi. „Am văzut de multe ori părinţi depăşiţi de această situaţie, care vin la şcoală să ceară ajutor de la cadrele didactice. „Am avut o problemă similară cu doi băieţi care azi erau prieteni, mâine se băteau. Nu cred că trebuie separaţi unul de celălalt”, a adăugat ea.
Totuşi, într-un caz precum cel al copiilor cu nevoi speciale deveniţi victime ale unui coleg în Bacău, aceşti copii nu pot fi puşi faţă în faţă, crede Roxana Cerghici, purtător de cuvânt al ISJ Bacău. Ea a anunţat că Ministerul Educaţiei va repartiza încă 1500 de consilieri şcolari în ţară şi că în Bacău a fost implementat un buton pe site-ul ISJ, unde pot fi raportate cazurile de bullying.
Energia folosită pentru violenţă poate fi canalizată spre sport, sunt foarte mulţi elevi care aleg sporturile de contact, a spus şi Elena Dobra, coordonator proiecte şi programe educative.
Şi poliţia încearcă să facă ceva pentru a stopa violenţa în şcoli, dar nu poate prezenta vreun rezultat concret.
„În 2021-2022 au fost 1394 de programe, proiecte şi campanii în acest sens, alături de partenerii instituţionali”, a precizat Octavian Dan, purtător de cuvânt al IGPR.
