Afacerile de familie, transmise din generaţie în generaţie, ţin în viaţă una dintre cele mai puţin explorate insule ale Greciei. În Lesbos, principala sursă de venit este agricultura. Aici se face ulei de măsline, miere şi ouzo pentru toată ţara şi chiar pentru export. Acum, localnicii încearcă să se acomodeze şi cu turiştii, pentru că insula are multe de oferit curioşilor.
Cu peste 11 milioane de măslini răspândiţi pe dealurile însorite, nu e de mirare că producţia de ulei de măsline este principala sursă de venit pentru locuitorii de pe insula grecească Lesbos. Aici se asigură aproape jumătate din producţia naţională a Greciei şi este unul dintre cele mai apreciate produse locale.
”Tot uleiul de măsline este extras prin presare la rece, nu se mai foloseşte presarea la cald. Prin presare la rece se obţine ulei de măsline extra virgin, care înseamnă că are o aciditate între 0,1 şi 0,7%, şi uleiul virgin, cu o aciditate de la 0,7 până la 2%. Amândouă au gust bun, dar al doilea tip e un pic mai intens”, spune Achilleas Sougioltzis, ghid turistic.
O altă sursă importantă de venit este ouzo, băutura tradiţională a grecilor. Încă se produce în fabricuţe de familie, după reţete vechi. Licoarea cu gust intens de anason este un simbol şi una dintre curiozităţile insulei.
”Pentru a produce ouzo folosim acest ingredient de bază, anasonul, diferite plante aromatice şi alcool din struguri. Toate sunt puse în acest vas de distilare, pe care îl umplem cu apă. E nevoie de circa 11-12 ore pentru a obţine substanţa distilată, iar când procesul este gata punem la păstrare extractul de ouzo în containere pentru 40 de zile”, ne-a declarat Giotis Frydas, manager distilerie.
Extractul astfel obţinut este apoi diluat cu apă pentru a ajunge la un conţinut de alcool între 42 şi 48%. Poate fi consumat ca atare, ca digestiv, dar şi în cocktail-uri, asezonate şi cu bucate tradiţionale, din care nu lipseşte niciodată acelaşi ulei de măsline.
”Folosim ulei de măsline extra virgin produs pe terenul de aici, din Sigri şi ouzo, care este produs tot aici, în Lesbos. În combinaţie, creează un cocktail unic în patrimoniul nostru, foarte specific tradiţiei şi aromelor de aici. Puteţi să îl gustaţi”, ne povesteşte un localnic.
Tot aici se face miere dulce şi parfumată, iar vinurile locale au şi ele o savoare aparte, datorată solului vulcanic şi soarelui care dogoreşte podgoriile exact cât trebuie pentru ca boabele de struguri să ajungă la maturitate.
”Încearcăm să păstrăm toate soiurile autohtone de struguri pentru a avea vinuri locale, pentru a păstra specificul locului şi pentru ca gustul vinului să păstreze toate elementele solului vulcanic. Sunt patru etichete diferite, dar fiecare dintre ele păstrează energia vulcanului şi istoria acestui sat frumos”, spune Eleni Sivri, oenolog.
Aceste mici afaceri de familie dau farmec insulei Lesbos, care acum se deschide şi către turism. După o zi la plajă, o plimbare în portul Molivos sau o vizită la Pădurea Pietrificată, vizitatorii au şansa de a experimenta stilul de viaţă al localnicilor, gustând din aceste bunătăţi şi aflându-le povestea.
Din 14 iunie, insula Lesbos este accesibilă turiştilor români cu zboruri charter care pleacă în fiecare zi de vineri de pe aeroportul Otopeni, iar pachetele de vacanţă includ biletele de avion, cazare şi mic dejun la preţuri începând de la 300 de euro de persoană.
