"Europa este încă un proiect de pace. Nu avem „fraţi” sau oligarhi care fac regulile. Nu ne invadăm vecinii şi nu îi pedepsim", spune Ursula von der Leyen într-un interviu detaliat pentru Die Zeit.
„Occidentul aşa cum îl ştiam noi nu mai există”, avertizează Ursula von der Leyen, în lumina relaţiei care se deteriorează rapid cu SUA sub preşedintele Donald Trump, care a forţat Europa să caute aliaţi şi parteneri în altă parte.
În urma tarifelor de amploare ale lui Trump, pe care Bruxelles-ul le-a descris drept „nici credibile şi nici justificate”, preşedintele Comisiei Europene a contactat reprezentanţi din Norvegia, Islanda, Canada, Noua Zeelandă, Singapore şi Emiratele Arabe Unite. Von der Leyen a vorbit şi cu prim-ministrul chinez Li Qiang, alimentează speculaţiile despre o apropiere între UE şi China după ani de tensiune.
„Lumea a devenit, de asemenea, un glob geopolitic, iar reţelele noastre de prietenie se întind acum pe tot globul, aşa cum se poate observa în dezbaterea privind tarifele”, a declarat von der Leyen într-un interviu detaliat pentru Die Zeit, publicat marţi.
"În acest moment, aş putea avea aceste discuţii 24 de ore pe zi. Toată lumea îşi doreşte mai mult comerţ cu Europa — şi nu este vorba doar de relaţii economice. Este, de asemenea, despre stabilirea unor reguli comune şi predictibilitate. Europa este cunoscută pentru predictibilitatea şi fiabilitatea sa, care este din nou văzută ca ceva foarte valoros", a spus ea.
„Pe de o parte, acest lucru este foarte încurajator, dar, pe de altă parte, evident că avem o mare responsabilitate pe care trebuie să o îndeplinim”, a continuat preşedintele Comisiei UE.
Von der Leyen, care se descrie drept o „mare prietenă” a SUA şi un „atlantist convins”, a subliniat că legătura de lungă durată dintre ambele maluri ale Atlanticului rămâne intactă, în ciuda schimbărilor sub Trump.
Cu politica sa comercială agresivă, respingerea sistemului multilateral, ameninţările sale de anexare şi eforturile sale de a aborda Rusia, preşedintele Trump înstrăinează Statele Unite de aliaţii săi tradiţionali.
Întrebat dacă America era un prieten, un fost prieten sau un adversar, preşedintele Comisiei a evitat „acest tip de clasificare”, dar a recunoscut că relaţia a fost „complicată”.
Von der Leyen nu l-a criticat în mod explicit pe Trump; de fapt, doar jurnalistul Zeit a menţionat numele preşedintelui SUA. Cu toate acestea, ea a indicat o respingere a ţării pe care Trump încearcă să o construiască printr-o serie de ordine executive.
"Europa este încă un proiect de pace. Nu avem „fraţi” sau oligarhi care fac regulile. Nu ne invadăm vecinii şi nu îi pedepsim. Dimpotrivă: Douăsprezece ţări sunt pe lista de aşteptare pentru a deveni membre ale Uniunii Europene. Adică aproximativ 150 de milioane de oameni", a spus preşedintele Comisiei, referindu-se la procesul de aderare la UE.
"În Europa, copiii pot merge la şcoli bune, indiferent cât de bogaţi sunt părinţii lor. Avem emisii mai mici de CO2, avem o speranţă de viaţă mai mare. Dezbaterile controversate sunt permise în universităţile noastre. Toate acestea şi multe altele sunt valori care trebuie apărate şi care arată că Europa este mai mult decât o uniune. Europa este casa noastră. Şi oamenii ştiu asta."
Big Tech în punctul de vedere
În ceea ce priveşte negocierile în desfăşurare cu Casa Albă, preşedintele Comisiei a confirmat că atât bunurile industriale americane, cât şi serviciile digitale ar putea fi vizate ca represalii, dacă discuţiile nu vor duce la o soluţie. Bruxelles speră că pauza de 90 de zile introdusă de Trump şi reciprocă de UE va duce la un compromis în care tarifele cuprinzătoare fie sunt abolite, fie reduse semnificativ, scrie Euronews.com.
Cu toate acestea, atacarea serviciilor valoroase ale Silicon Valley riscă să atragă mânia administraţiei Trump, care s-a plâns în mod repetat şi tare de reglementările pe care UE le-a introdus în ultimii ani pentru a reduce puterea marilor companii de tehnologie.
Se crede că Comisia se află în etapele finale ale investigaţiilor sale asupra Meta şi Apple în temeiul Digital Markets Act. Companiile s-ar putea confrunta cu amenzi mari în cadrul procedurilor. UE subliniază că investigaţiile au loc complet independent de negocierile comerciale. Suprapunerea temporală a celor două subiecte ar putea avea totuşi un efect exploziv.
"Ne expunem poziţia clară, iar americanii fac acelaşi lucru. Şi aceasta este esenţa oricărei negocieri: nimic nu se convine până nu se convine totul. Şi cred că, fie că este vorba despre comerţul cu bunuri industriale sau cu bunuri digitale, avem dreptul să prezentăm toate aspectele situaţiei", a spus von der Leyen.
"Pentru ei (marile companii de tehnologie), Europa este o piaţă foarte atractivă, bogată. Cuprinde 450 de milioane de oameni care se bucură de un nivel de trai ridicat şi de mult timp liber în comparaţie cu restul lumii. Aceasta înseamnă că există vânzări şi profituri enorme în domeniul serviciilor digitale aici în Europa. Nicio companie nu vrea să piardă accesul la această piaţă", a continuat preşedintele Comisiei.
De la Beijing la Moscova
În timp ce SUA a anunţat taxe vamale punitive de 20% la importurile din UE, China a fost lovită de un tarif ridicat de 145%. Beijingul a răspuns prompt cu tarife la mărfurile americane de o sumă similară. Acum, tarifele sunt atât de mari încât ambele pieţe sunt efectiv izolate una de cealaltă, alimentând temerile că China şi-ar putea devia în mod masiv exporturile ieftine către Europa în căutarea unei pieţe alternative.
Comisia va rămâne „foarte vigilentă” pentru a se asigura că această inundare a pieţei UE nu are loc, a spus von der Leyen. Cu toate acestea, când a fost întrebată dacă Europa ar trebui să „încredă în chinezi”, ea nu a respins speculaţiile tot mai mari despre o apropiere.
„Când condiţiile de acces pe piaţă devin mai dificile pentru un partener comercial important precum SUA, este clar că vom căuta noi parteneri comerciali care să faciliteze accesul la noi pieţe pentru companiile noastre”, a răspuns ea.
Von der Leyen, care a susţinut o strategie de „reducere a riscurilor” în relaţiile cu China în timpul primului său mandat, şi-a înlăturat poziţia în ultimele săptămâni, vorbind în schimb de o politică externă „tranzacţională” care poate duce la o relaţie „constructivă” cu ţări care nu împărtăşesc neapărat valorile fundamentale ale UE, precum China.
Cu toate acestea, parteneriatul „fără graniţe” dintre preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele rus Vladimir Putin va reprezenta un obstacol formidabil în calea oricărei încercări de apropiere. În interviu, von der Leyen a avertizat că „ambiţiile imperialiste” ale lui Putin l-ar putea determina să îndrăznească să atace un stat membru NATO sau UE la un moment dat în viitor. Mai multe agenţii de informaţii estimează că Kremlinul ar putea fi pregătit pentru un astfel de atac până în 2030.
Întrucât Trump nu are intenţia de a oferi mai mult sprijin militar sau financiar Ucrainei, Europa se grăbeşte să umple golul, chiar dacă capacităţile continentului nu se pot egala cu cele ale SUA. În acelaşi timp, aliaţii occidentali au format o „coaliţie a celor dispuşi” să ofere garanţii de securitate Kievului şi să asigure un posibil acord de pace.
„Ţara s-a apărat cu curaj cu ajutorul prietenilor săi”, a spus von der Leyen când a fost întrebat dacă Europa ar putea sprijini singura Ucraina. "Şi este extrem de important să dăm dovadă de perseverenţă, pentru că calculul lui Putin de la început a fost că sprijinul pentru Ucraina se va prăbuşi. De fapt, s-a întâmplat contrariul".
