USR solicită reformarea urgentă a modului în care Romsilva gestionează fondurile rezultate din administrarea pădurilor statului, după ce instituţia a recunoscut că a plătit sute de milioane de lei în ultimii ani sub formă de bonusuri de pensionare.
Deputata USR Diana Buzoianu, preşedinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor, a convocat conducerea Romsilva pentru explicaţii privind utilizarea acestor fonduri. Conform datelor oficiale, peste 435 de milioane de lei au fost plătiţi în ultimii zece ani ca prime de pensionare. Doar în 2023, suma a depăşit 135 de milioane de lei.
„Aceşti bani care au fost daţi pe bonusuri nu au apărut din neant. Sunt fonduri rezultate în mare parte din valorificarea masei lemnoase administrate de Romsilva – o resursă naturală care ar trebui protejată, nu folosită ca sursă de beneficii interne. Este clar că avem nevoie de un sistem care să pună protecţia pădurii pe primul loc, nu interesele economice ale unei instituţii publice”, a declarat Diana Buzoianu.
Deşi conducerea Romsilva a anunţat suspendarea acestor bonusuri, USR consideră că este doar o măsură temporară, care nu rezolvă problema de fond. Este nevoie de o reformă reală, cu reguli clare şi permanente.
„Dacă aceste bonusuri revin, iar Romsilva se trezeşte din nou cu presiunea de a plăti zeci de milioane de lei, ce credeţi că va alege? Să conserve pădurea sau să o taie pentru a plăti aceste beneficii?”, întreabă retoric Diana Buzoianu.
USR propune următoarele măsuri:
* Separarea veniturilor Romsilva de cele provenite din exploatarea masei lemnoase, astfel încât instituţia să rămână un administrator al fondului forestier, nu un actor cu interese comerciale.
* Interzicerea utilizării banilor din exploatare forestieră pentru bonusuri de pensionare, prime şi alte beneficii interne.
* Regionalizarea direcţiilor silvice, pentru creşterea transparenţei şi eficienţei administrative.
Un pas important: conservarea voluntară
Începând cu acest an, ca urmare a unei reforme susţinute de USR şi adoptate în noul Cod Silvic, proprietarii de păduri, inclusiv statul, pot opta pentru conservare, chiar dacă planurile de amenajament permit tăierea în scop economic. Acest lucru ar trebui să schimbe fundamental modul în care ne raportăm la pădure: de la resursă economică, la patrimoniu natural protejat.
USR cere responsabilitate şi transparenţă. Resursele naturale ale României trebuie gestionate în interes public, cu gândul la generaţiile viitoare – nu pentru avantaje de moment.
