Germania se confruntă cu o criză sistemică, pe fondul dificultăţilor economice şi al costurilor ridicate ale energiei, în timp ce Franţa are probleme bugetare şi trebuie să îşi gestioneze simultan ambiţiile europene şi interesele din teritoriile de peste mări, consideră analistul de politică externă Ştefan Popescu. Acesta avertizează că slăbirea celor două mari puteri europene ar putea avea efecte importante asupra întregii Uniuni Europene.
Invitat în podcastul „Pe drept cuvânt”, difuzat la Prima News, analistul a explicat că Germania nu mai poate fi privită drept unicul motor al integrării europene, iar relaţia cu Franţa nu funcţionează întotdeauna în sincron.
În opinia sa, dificultăţile economice ale Berlinului şi vulnerabilităţile bugetare ale Parisului pun sub semnul întrebării capacitatea celor două state de a impulsiona proiectul european.
„Când vorbim de două motoare, deci nu mai avem un motor al Europei. Deci o Europă cu două motoare, nu ştiu dacă sunt sincronizate”, a afirmat Ştefan Popescu.
De ce consideră analistul că Germania îşi pierde forţa industrială
Una dintre principalele probleme ale Germaniei este, în evaluarea analistului, dificultatea de a-şi transforma economia şi de a-şi adapta industria auto la noile condiţii de competitivitate.
Ştefan Popescu a subliniat că sectorul auto nu reprezintă doar o ramură industrială importantă, ci şi un domeniu de care depind numeroase alte activităţi economice.
Analistul consideră că preţurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea industriei germane, mai ales în comparaţie cu Statele Unite şi cu economiile asiatice.
În aceste condiţii, companiile ar putea avea nevoie de sprijin public pentru a-şi menţine activitatea, însă capacitatea de a susţine financiar industria are limite.
„Baza competitivităţii este dată de energie”, a explicat Ştefan Popescu, atrăgând atenţia asupra riscului unei diminuări progresive a capacităţii industriale germane.
În opinia sa, consecinţele nu s-ar limita la economia Germaniei. Fiind una dintre principalele economii ale Uniunii Europene, aceasta influenţează lanţurile de producţie, investiţiile şi activitatea industrială din alte state membre.
Franţa, între dificultăţile bugetare şi ambiţiile militare
Nici situaţia Franţei nu este lipsită de probleme. Ştefan Popescu a apreciat că poziţia bugetară a Parisului este dificilă şi a vorbit despre competiţia cu Germania pentru influenţă în Europa, inclusiv în domeniul apărării.
Analistul a menţionat dezbaterea privind consolidarea capacităţilor militare europene şi posibilitatea apariţiei unor noi ambiţii germane în domeniul descurajării nucleare.
El a subliniat că astfel de evoluţii ar putea modifica raporturile dintre cele două puteri, într-un moment în care Europa are nevoie de o coordonare mai eficientă.
În acelaşi timp, Franţa trebuie să gestioneze probleme care depăşesc graniţele continentului. Ştefan Popescu a amintit situaţia din Noua Caledonie şi dificultăţile legate de prezenţa franceză în Africa, în special în regiunea Sahelului, unde instabilitatea şi grupările jihadiste continuă să reprezinte provocări de securitate.
„Şi atunci nu prea văd bine această Europă”, a concluzionat analistul, referindu-se la acumularea dificultăţilor economice, politice şi strategice.
Evaluarea sa evidenţiază provocarea cu care se confruntă Uniunea Europeană: capacitatea de a-şi menţine influenţa economică şi militară într-un context în care cele două state care au susţinut tradiţional proiectul european trebuie să îşi rezolve propriile vulnerabilităţi.
