Asocierea de firme româneşti Proiect Construct Regiunea Transilvania (lider)-Roads Design a câştigat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al drumului de mare viteză Bucureşti-Giurgiu, scrie Profit.ro.
Contractul, finanţat din fonduri europene nerambursabile (Programul Transport 2021-2027), a fost atribuit pentru o ofertă de 31,2 milioane lei, fără TVA.
”Compania Naţională de Investiţii Rutiere a desemnat, astăzi, asocierea de firme din România SC Proiect Construct Regiunea Transilvania (Lider)-Roads Design, câştigătoare a contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate al Drumului de mare viteză Bucureşti-Giurgiu”, anunţă CNIR.
În baza acestui contract se va stabili profilul viitorului drum de mare viteză (autostradă sau drum expres), traseul şi punctul de conexiune cu frontiera dintre România şi Bulgaria, prin noul pod peste Dunăre din zona Giurgiu -Ruse.
”De Ziua Europei, pe care pentru prima dată o sărbătorim în spaţiul de liberă circulaţie Schengen, facem un pas important pentru prima autostradă care se proiectează la frontiera cu Bulgaria, o investiţie esenţială nu doar pentru conectivitatea şi mobilitatea între cele două ţări, ci şi pe întreaga reţea europeană de transport.
Drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu este, totodată, şi primul proiect de infrastructură rutieră în care se punctează implementarea conceptului BIM (Building Information Modeling). Apreciem interesul deosebit al publicului pentru acest proiect şi asigurăm că toate propunerile pe care le-am primit vor fi atent analizate”, a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.Contractul va putea fi semnat după încheierea perioadei legale în care pot fi depuse contestaţii.
Drumul de Mare Viteză Bucureşti-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European nr. IX.
Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 18 luni, urmând ca în cadrul acestuia să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura şi conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare.
Variante posibile de traseu :
-Desprinderea din Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmboviţa sau Bolintin Vale (judeţul Giurgiu)
-Desprinderea din viitoarea Autostradă A6 Bucureşti-Alexandria, nodul rutier Ghimpaţi (jud. Giurgiu)
-Conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres şi Autostrada A0 Bucureşti Sud.
Studiul de Fezabilitate al proiectului include elemente inovatoare, precum modelarea 3 D Building Information Modelling (BIM), criteriu obligatoriu în Caietul de Sarcini.
De asemenea, CNIR va solicita viitorului prestator echiparea instalaţiilor de foraj cu sisteme GPS şi camere video care permit urmărirea lucrărilor în timp real. Durata contractului va fi de 18 luni (16 luni pentru realizarea studiul de fezabilitate şi 2 luni pentru asistenţă tehnică pregătire contract proiectare şi execuţie/raport financiar final). Finanţarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la Bugetul de Stat.
Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), care se ocupă de puţină vreme de construcţia de autostrăzi, s-a întâlnit anterior cu proiectanţi în domeniul de drumuri pentru a finaliza consultările publice privind caietul de sarcini al drumului de mare viteză Bucureşti-Giurgiu.
Reprezentanţii instituţiei au transmis atunci pentru Profit.ro că proiectanţii care ar vrea să participe la desenarea noului drum de viteză dintre Bucureşti şi Giurgiu spun că sunt necesare softuri diferite din ingineria civilă, care trebuie armonizate şi compatibilizate - “Autocad, CIVIL, REVIT ,ARTCAD etc”.
Şeful instituţiei, Gabriel Budescu, cere ca proiecţiile realizate cu ajutorul calculatorului să fie utilizate în construcţia autostrăzilor din România. “BIM a fost utilizat deja de firmele private. La Autostrada Sibiu - Piteşti (A4), la podul de la Tisa. Am observat că şi antreprenorul de la Sibiu - Făgăraş utilizează acest soft. Este ruşinos ca noi, beneficiarii, să rămânem în urmă cu această tehnologie” a spus şeful construcţiilor de autostrăzi din România (CNIR), Gabriel Budescu.
Instituţia susţine că acest nou caiet de sarcini include “elemente inovatoare”, precum modelarea 3D Building Information Modelling (BIM), cerinţă care ar fi în premieră pentru un studiu de fezabilitate finanţat de statul român, aferent unei lucrări de infrastructură mare.
Conceptul BIM este dezvoltat încă din anii 1970. În general, pentru astfel de construcţii se foloseşte softul Autocad, fără să fie singurul de pe piaţa software, cu toate dezvoltările specifice ramurilor inginereşti.
A fost lansat în 1982.
