Vizită la un obiectiv din patrimoniul mondial, urşi panda şi ping-pong: preşedintele francez Emmanuel Macron îşi încheie deplasarea în China într-o notă mai intimă şi mai relaxată cu gazda sa Xi Jinping, după schimburile de opinii mai aprinse avute în ajun pe tema Ucrainei şi a comerţului, comentează AFP.
Departe de monumentalul Palat al poporului din Beijing, locul întrevederii de joi, preşedintele Xi, însoţit de soţia sa Peng Liyuan, a jucat rolul de ghid pentru cuplul prezidenţial francez sosit la barajul Dujiangyan (sud-vest), obiectiv înscris în patrimoniul mondial UNESCO.
Prin intermediul unui interpret, lui Macron i-a fost prezentată ingeniozitatea unui sistem de irigaţii ce datează din secolul III î.Hr. şi care continuă să irige câmpiile din provincia Sichuan, scrie Agerpres.
Preşedintele Xi a lăudat ''înţelepciunea'' strămoşilor. ''Este un sistem de inginerie ecologică şi care încarnează armonia între om şi natură şi acest spirit al ingineriei radiază în toate domeniile, indiferent că este vorba de a ţine sub control apa sau de guvernarea statului; ne putem mereu inspira din asta'', a spus el.
''Impresionant să vezi că natura a fost astfel stăpânită de om'', a remarcat Emmanuel Macron.
La fel ca în aprilie 2023 la Guangzhou, Macron va avea un schimb de opinii cu studenţii. Chengdu, al patrulea oraş din China ca populaţie, cu 21 de milioane de locuitori, este considerat unul dintre oraşele cele mai deschise pe plan cultural şi social.
Tot vineri, şeful statului francez se va întâlni cu fraţii Alexis şi Felix Lebrun, prezenţi în China pentru Cupa Mondială la Tenis de Masă.
La rândul său, Brigitte Macron se va deplasa la Centrul de conservare a urşilor panda gigant de la Chengdu, unde tocmai au revenit două exemplare în vârstă de 17 ani, ce fuseseră împrumutate Franţei în 2012.
China a făcut din urşii panda ''ambasadori'' emblematici, care sunt împrumutaţi grădinilor zoologice din întreaga lume.
Joi, la Beijing, preşedintele francez a avut un schimb de opinii mai intens, presându-l pe omologul său chinez să acţioneze pentru a pune capăt războiului din Ucraina prin folosirea ''influenţei'' sale asupra Rusiei şi să corecteze dezechilibrele economice cu Franţa şi Europa.
În schimb, Xi Jinping a ridicat tonul în faţa acuzaţiilor recurente de sprijin acordat de China economiei de război ruseşti.
Beijingul nu a condamnat niciodată invadarea Ucrainei de către Rusia, un partener primordial al său, şi achiziţionează masiv petrol rusesc, alimentând astfel maşinăria de război a Kremlinului.
