România are în acest moment, la Bruxelles, negocieri finale în urma cărora se speră să nu mai existe obligaţia de a închide centralele pe cărbune măcar până la finalul acestei ierni, anunţă ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Profit Energy Forum.
În lipsa acestor centrale, ţara noastră s-a afla într-un deficit masiv de energie. Totodată, în lipsa unui aviz de la Bruxelles pentru menţinerea centralelor, România este pasibilă de plaat a 1 miliard euro Comisiei Europene, cât toate măsurile de reducere a deficitului luate de Guvernul Bolojan.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât şi la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), A.S. &Partners (Artenie Secrieru & Partners), Auchan, BCR, Banca Transilvania, D&B Davids şi Baias, Electrica Furnizare, ENGIE, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, OMV Petrom, OX2, PPC, Premier Energy, Salt Bank, Tinmar Energy, Transelectrica, Transgaz, alături de Federaţia Patronală a Energiei (FPE) ca partener instituţional
Ministrul Ivan a arătat însă că speră ca Bruxelles-ul să îşi dea acordul pentru menţinerea centralelor pe lignit cel puţin pentru această iarnă, dacă nu chiar să amâne cu un an termenul închiderii.
“Acum definitivez cu colegii de la CE Oltenia scenariile de lucru, mâine plec la Bruxelles să negociez, până vineri vom avea o poziţie foarte clară a Comisiei pe jalonul 119 din PNRR, referitor la închiderea centralelor pe cărbune.
Au fost dispuşi să redeschidă acum o lună de zile, după ce am prezentat un studiu de adecvanţă făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau 4 scenarii, iar unul dintre ele arăta clar când anumite condiţii, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie şi în acel scenariu suntem în cazul în care vom închide aceste centrale la 31 decembrie.
În situaţia în care nu vom reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra cu riscul de a primi o colecţie financiară de minimum 1 miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuierilor bugetare, de creştere a venitorilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum 1 miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins ţintele asumate de către România prin PNRR”, a spus ministrul.
El a amintit că, în urma studiului de adecvanţă al sistemului energetic românesc prezentat la Bruxelles, a reieşit că România se va confrunta cu presiuni enorme în această iarnă în scenariul în care aceste centrale vor fi oprite şi a mai spus că România va plăti penalităţi de un miliard de euro dacă nu vor fi închise.
“Dacă vom ajunge în situaţia de a le păstra şi a ajunge la această corecţie de un miliard de euro, toate măsurile Guvernului din pachetul 1, din pachetul 2, vor fi anulate de această penalitate pentru că România nu şi-a atins ţintele asumate prin PNRR”, a spus Ivan, care s-a declarat însă optimist că Bruxelles-ul va înţelege situaţia.
“Am luat 1,6 miliarde de euro pentru a închide capacităţile pe lignit şi pentru a le înlocui cu capacităţi pe gaze, solar şi storage. Pe partea de solar, împreună cu Petrom suntem aproape de finalizare (parcuri fotovoltaice de circa 550 MW în asociere Petrom-CEO – n.red.). La cele două centrale pe gaze (Turceni 475 MW şi Işalniţa 850 MW – n.red.) suntem în proceura de achiziţie, am făcut rost de resurse pentru a ceşte bugetul şi sperăm să le avem în aproximativ 2 ani. Ar trebui să ajungem la 2.200 MW stocare până la finalul anului viitor, vom intra şi cu centrala de la Iernut” a explicat ministrul.
“Sunt foarte multe detalii complicate, vom negocia cu Comisia şi sper că vom putea să evităm penalizarea de un miliard de euro şi să trecem iarna aceasta fără să fie presiuni suplimentare asupra sistenului energetic”, a mai spus Ivan.
El şi-a exprimat convingerea că va exista deschidere din partea Comisiei, iar până la finalul acestei săptămâni va convinge Comisia Europeană cu o amânare de cel puţin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor.
”Vom putea să evităm penalizarea României cu un miliard de euro şi vom putea în acelaşi timp să trecem această iarnă într-o formă în care să nu punem şi mai multă presiune asupra pieţei de energie din România, să fim şi mai mult dependenţi de importuri, statistic dovedite la preţuri foarte mari, iar între timp să putem să intrăm cu Iernutul în producţie şi cu Mintia. (...)
E critic să trecem această iarnă, acesta este mesajul, l-am negociat la nivel politic la nivel tehnic, cred foarte mult că şi cei din comisie înţeleg cât de important este să păstrăm acest lucru cel puţin încă o perioadă şi am speranţa că vom reuşi să amânăm cel puţin în această iarnă închiderea grupurilor ”, a declarat Ivan.
El a arătat că banii din PNRR au fost alocaţi pentru a înlocui capacităţile de producţie a energiei electrice pe linii cu noi capacităţi de producţie bazată pe gaz, solar şi pentru înmagazinare de energie- storage.
”În momentul de faţă, pe proiectul solar şi storage, cu OMV Petron, suntem într-o formă avansată şi, în mod normal, anul viitor ar trebui să fie finalizată construcţia care încă nu a început, iar la nivelul celorlalte două centrale pe gaz suntem în procedură de achiziţie publică. Am deschis, ca să zic aşa, ofertarea către mai mulţi concurenţi şi mai multe tehnologii şi am făcut rost de resurse pentru a creşte bugetul pentru că vorbeam de bugetare făcută în anul 2022, iar preţurile s-au schimbat de atunci să intrăm în linie dreaptă şi în aproximativ trei ani să le avem înapoi”, a mai spus ministrul.
Conform calculelor privind capacităţile de stocare, România ar trebui să ajungă la o putere totală instalată a capacităţii de stocare până la finalul anului viitor de circa 2200 de MW.
Dispecerul Energetic Naţional (DEN) din cadrul operatorului de transport şi sistem Transelectrica estimează că deficitul de energie electrică din producţia internă, pentru acoperirea consumului României în iarna care vine, în orele de vârf de sarcină ale serii, va fi de circa 1.120 MW, în scenariul moderat elaborat de instituţie, şi de aproximativ 3.800 MW în cel pesimist, conform unui document analizat de Profit.ro.
Luna trecută, ministrul spunea că oficialii Comisiei Europene au fost flexibili, pentru prima dată în ultimii patru ani, în ceea ce priveşte închiderea centralelor pe cărbune, arătând că sunt dispuşi să negocieze şi să discute pe date concrete.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, s-a filmat în faţa sediului Comisiei Europene din Bruxelles, după o rundă de negocieri privind amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune ale României.
În înregistrare, care poate fi văzută aici, el a reluat mesajul transmis anterior, anume că încearcă să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea cu 5 ani a termenului de închidere a termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia şi a exploatărilor miniere care le alimentează cu combustibil.
Ministerul Energiei are deadline acum pentru a prezenta în Guvern un proiect de lege de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, pentru amânarea termenului de închidere.
Cele 2 proiecte de centrale noi pe gaze ale Complexului Energetic Oltenia, de 475 MW (Turceni) şi 850 MW (Işalniţa), care ar trebui să înlocuiască grupurile pe cărbune programate pentru închidere, sunt extrem de întârziate.
După amânări succesive, termenele de depunere a ofertelor la licitaţiile de contractare a lucrărilor de construire au fost împinse până pe 30 septembrie, respectiv 14 noiembrie.
